Alegeri parlamentare în Italia: Extrema dreaptă la guvernare? – analiză Deutsche Welle

Giorgia Meloni, candidata formațiunii de extremă dreapta „Fratelli d’Italia“, are șanse bune să devină viitorul premier al Italiei, scrie Deutsche Welle.

Pentru afirmațiile sale că Adolf Hitler a fost un om de stat grozav și că Giorgia Meloni, președinta partidului „Fratelli d’Italia“, este o fascistă modernă, Calogero Pisano a fost exclus din partid cu puțin timp înaintea alegerilor din Italia. Pisano era coordonatorul „Fratelli d’Italia“ într-o regiune a Siciliei. Un cotidian a găsit și publicat postările sale de pe Facebook din anii 2014 și 2016. Pisano a fost exclus din partid deși se distanțase de multă vreme de vechile sale declarații, acum „penibile“. 

Acest episod din campania electorală arată că Giorgia Meloni nu vrea ca vreun politician de provincie să-i păteze cămașa proaspăt spălată de trecutul ei post-fascist. Meloni, a cărei traiectorie politică a început într-o organizație de tineret post-fascistă și a continuat până la cârma partidului populist de extremă dreapta „Fratelli d’Italia“, se străduiește de trei ani încoace să dea impresia unui politician moderat.   

Acum nu mai vrea ca Italia să părăsească Uniunea Europeană și comunitatea monetară, cum spunea înainte, ci ar vrea doar o remodelare, conform voinței italienilor. Spre deosebire de alți populiști de dreapta, Meloni condamnă atacul Rusiei asupra Ucrainei, este în favoarea sancțiunilor impuse Moscovei și a ajutorului militar acordat Kievului.  

În orice caz, președinta partidului „Fratelli d’Italia“ consideră Brexitul o decizie corectă din partea Marii Britanii și are legături strânse cu conservatorii de pe insulă. Giorgia Meloni este chiar președintă a „Conservatorilor și reformiștilor europeni“ (ECR) – grupul politic european al partidelor de dreapta.    

Lutz Klinkhammer, de la Institutul german de Istorie DHI din Roma, nu ar cataloga-o pe Meloni drept un politician post-fascist. „Cu siguranță, simpatizanții ei au alte viziuni. Ea a repins eticheta de fascist. Nici nu cred că aceasta ar fi caracterizarea adecvată. Dar, în mod sigur, este un politician cu un curs ultraconservator pe plan intern și care va încerca să pună capăt migrației. Meloni este un politician conservator cu un trecut în post-fascism.“  

În campania electorală ea însăși a făcut glume pe seama temerilor din Europa privind un guvern cu o conducere de extremă dreapta. Cei de la Bruxelles, a spus ea, se tem să nu-și piardă sinecurile și puterea.  Șefa „fraților“ sprijină Polonia și Ungaria în conflictul lor cu Comisia Europeană și Curtea Europeană de Justiție privind statul de drept. Premierul Viktor Orban, supus la presiuni din partea UE din cauza corupției, se poate bucura de o nouă aliată în Parlamentul European.  

Politologul Lorenzo Di Sio de la Universitatea LUISS din Roma este de părere că un guvern Meloni ar dori probabil să impună mai energic la Bruxelles poziția Italiei. „Se poate presupune, dar este puțin probabil, ca principalele coordonate ale politicii externe a Italiei în raport cu Europa să se schimbe.“  

Pe italieni îi interesează bunăstarea  

Alegătorii italieni sunt mai puțin interesați de Europa și de politica extrenă, crede Lutz Klinkhammer. „Italienii sunt îngrijorați (…) Teama că vor sărăci este deja răspândită. Este un vot de protest pe care l-am mai avut de câteva ori în Italia în ultimul deceniu, cu deosebirea că acum speranțele sunt într-un lider populist de dreapta, nu de stânga.“  

Prețul energiei, inflația și efectele pandemiei au fost temele care au dominat dezbaterile din campania electorală. Partidele de dreapta și de stânga au promis mai multe beneficii sociale. Meloni se opune acumulării de datorii. Toate partidele vor să profite de cele 200 de miliarde de euro pe care Italia le va primi în următorii ani de la fondul pentru redresare al UE, sub formă de subvenții sau credite ieftine. 

Socialiștii sunt divizați  

În sondajele de opinie, Giorgia Meloni s-a tot plasat în ultimele săptămâni înaintea social-democraților, aflați pe poziția a doua. La alegerile parlamentare din 25 septembrie „Fratelli d’Italia“ ar putea obține 25% din voturi iar formațiunea socialistă „Partito Democratico” aproximativ 22%. Deoarece ultraconservatoarea Meloni intenționează să formeze o coaliție cu cele două partide populiste de dreapta Lega și Forza Italia, alianța de dreapta ar avea o majoritate confortabilă în cele două camere parlamentare. Conform sondajelor, 13% din electorat ar alege Liga fostului ministru de Interne Matteo Salvini iar 7% Forza Italia, partidul lui Silvio Berlusconi.  

Tabăra socialistă, care ar fi trebuit să se alăture social-democraților, este divizată. În campania electorală nu s-a conturat o largă alianță. Conform sondajelor, partidele mici de stânga și liberale nu pot concura împreună cu alianța de dreapta. Cel mai puternic partid, „Mișcarea 5 Stele“, a scăzut la doar 13%. La rândul lor, în urma mai multor tensiuni interne, social-democrații și-au redus semnificativ șansele la alegeri.

Coaliția de dreapta nu-i o noutate  

Nu se știe cât ar rezista un nou guvern de dreapta sub conducerea ultranaționalistei Giorgia Meloni – prima femeie premier din istoria Italiei – dacă „Fratelli d’Italia“ va învinge. O coaliție de dreapta a existat și în 2001. La vremea aceea, moderatul Silvio Berlusconi era liderul celei mai mari forțe din țabăra de dreapta.  

Post-fasciștii și populiștii de dreapta nu sunt o noutate în politica italiană, afirmă Lutz Klinkhammer. „Prezența post-fasciștilor, începând din 2001, în diverse guverne a fost masivă. Ca atare, nu văd saltul calitativ pe care l-ar putea avea un guvern condus de Giorgia Meloni.“ 

Prof. Lorenzo Di Sio avertizează asupra acurateții sondajelor în Italia și crede că s-ar putea ca tabăra de dreapta să nu se bucure de atâta susținere pe cât se estima.  În unele regiuni, cum ar fi în sud, grupările de stânga ar putea obține destule voturi – lucru care ar influența majoritatea în Senat.