Schimb valutar, doar cu buletinul. Proiectul de lege votat în prima lectură de Parlament analizat de experți și cetățeni
Proiectul de lege, votat joi, 17 august, în prima lectură de Parlament prevede prezentarea obligatorie a actelor de identitate la casele de schimb valutar, indiferent de suma pe care vrei să o convertești. Autorii proiectului anunță că scopul implementării modificării este să prevină actele de spălare de bani sau finanțarea activităților ilegale. Astfel, tranzacțiile vor putea fi înregistrate de casele de schimb valutar și monitorizate.
ZdG a discutat cu doi experți economici, dar și cu oameni simpli, din stradă, despre această prevedere care ar putea intra, în următoarea perioadă, în vigoare, dacă Parlamentul o va vota în lectură finală.
Expertul economic Veaceslav Ioniță, la solicitarea ZdG, a criticat inițiativa partidului de guvernare. „Este o lege care nu mi-i clar ce problemă rezolvă, că e spălare de bani sau alte lucruri. Dacă vor să facă ordine, să facă ordine între procurori, judecători, miniștri, cam pe aici. Deci, eu cred că este o cerință inutilă. Este și în alte țări, dar să nu uităm că în R. Moldova în prezent oamenii primesc remitențe de la rude de peste hotare în valoare de aproximativ 40 de miliarde de lei. Este o cerință inutilă, un discomfort pentru oameni, nu cred că are un raționament. Anual, peste hotarele R. Moldova circulă aproximativ un miliard și jumătate de dolari ilegal. Toate aceste scheme de flux ilegal de capital sunt (înfăptuite de, n.r.) un grup micuț de oameni infracționali care fac scheme de delapidare a banilor. Este un exces, un lucru care aduce un disconfort enorm cetățenilor. Da, noi avem fluxuri ilegale de capital, dar asta nu o fac cetățenii de rând la schimburile valutare”, a punctat Ioniță.
Contrar, Marina Soloviova, economistă în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, susține proiectul de lege.
„Prevederea că operațiunile de schimb valutar în numerar se vor efectua cu prezentarea actelor de identitate este justificată în contextul în care statistica fluxurilor de capital în Republica Moldova arată circulația unui volum mare de numerar în valută de origine îndoielnică. Valoarea numerarului în valută pe care persoanele fizice îl vând caselor de schimb valutar depășește semnificativ și persistent remiterile primite de peste hotare și numerarul în valută obținut de persoanele fizice din alte surse cunoscute.
Acest decalaj, per se, încă nu reprezintă o dovadă a faptului că diferența provine din activități informale sau ilegale. Diferența poate proveni, de exemplu, din economii (din remiterile primite anterior). Însă, după cum am zis, situația este persistentă, adică timp de mulți ani populația vinde mai multă valută decât câștigă, deci nu este clar când s-au format aceste economii. O altă ipoteză este că remiterile sunt subestimate și valoarea lor reală este mai mare decât cea înregistrată în statistica oficială. Aici trebuie de menționat că BNM ia în considerație nu doar remiterile care vin pe căi formale (prin sistemul bancar), ci și face estimări pentru remiterile aduse pe căi informale (în buzunar), folosind un model statistic complex care ține cont de mai mulți factori. Modelul elaborat de BNM a fost consultat cu Fondul Monetar Internațional și a fost preluat de unele țări (de exemplu, Ucraina utilizează modelul statistic moldovenesc pentru estimarea remiterilor). Este posibil ca estimările remiterilor să nu fie tocmai exacte, dar erorile potențiale sunt prea mici ca să explice diferența substanțială dintre valuta câștigată și cea vândută.
De aceea, diferența dintre numerarul în valută vândut și câștigurile valutare cunoscute ar putea însemna existența unor fluxuri de numerar în valută destinate finanțării activităților ilegale. De exemplu, mita de obicei nu se dă prin transfer bancar, pentru aceasta este nevoie de numerar. De asemenea, finanțarea din străinătate a partidelor în Moldova este interzisă, respectiv, cu acest scop nu pot fi utilizate căile formale. Livrarea mărfurilor prin contrabandă se achită în numerar, la fel ca și comerțul cu droguri și alte obiecte interzise.
În acest context, încercările statului de a aduce mai multă transparență în circulația numerarului în valută par a fi rezonabile. Obiecția față de modificările propuse de legislativ este că cerința de a prezenta actele de identitate la orice schimb valutar va fi oricum eludabilă prin angajarea persoanelor terțe pentru efectuarea schimburilor valutare. În afară de aceasta, circulația valutei de origine îndoielnică este doar un simptom, iar boala reală este contrabanda și corupția, de aceea eforturile statului trebuie îndreptate primar spre eradicarea acestora din urmă”, susține Marina Soloviova.
Cetățenii au păreri împărțite la acest subiect. În timp ce unii spun că inițiativa este de bun augur, alții o privesc critic.
„Nu-i prea bine. De ce ca să schimb orice sumă trebuie să prezint documentul? Cred că nu este normal.”
„Eu cred că este corect pentru că sunt multe tranzacții de bani, coruperea alegătorilor, diferite falsuri, șmecherii. Și este foarte bine să fie identificată fiecare persoană care face tranzacții de bani și schimbă banii.”
„Probabil este o monitorizare a venitului fiecărui om. Acum poate fi folosită atât în detrimentul cetățeanului cât și în plusul cetățeanului, depinde cu ce scop s-a abordat această lege.”
„Eu sunt contra, dar văd că peste tot e așa, în România la fel. Nu sunt de acord, dar cred că așa trebuie să fie.”
„Din punct de vedere legal, da, e corect, se urmărește proveniența banilor. Dar din alt punct de vedere trebuie să demonstrezi de unde ai luat banii. Din moment ce lucrezi la negru sau ai muncit peste hotare și nu ai avut un contract de muncă, de unde să demonstrezi? E pus în situație cetățeanul simplu.”
În România, da. În Ungaria, ba
În timp ce în România e obligatorie prezentarea unui act de identitate indiferent de sumă la casele de schimb valutar, Ungaria, de exemplu, tot țară membră a Uniunii Europene, nu a adoptat o astfel de lege, iar cetățenii pot efectua operațiunile valutare fără vreun act de identitate prezentat la bancă sau schimburile valutare.
Conform proiectului de lege votat de Parlament, se elimină pragul de 10 000 lei până la care se puteau efectua operațiuni de schimb valutar fără prezentarea actelor de identitate. „Eliminarea acestui prag este necesară urmare a monitorizării implementării ultimelor modificări la Legea 308/2017, care a arătat că eludarea prezentării actului de identitate la efectuarea operațiunilor mai mari de 10 000 lei se poate face prin mai multe căi, inclusiv prin emiterea mai multor cecuri în valoare de 10 000 lei”, a declarat deputatul PAS Radu Marian.
Totodată, datele din actele de identitate la efectuarea schimbului valutar vor fi înregistrate de către unitatea de schimb valutar. Potrivit Parlamentului, acest lucru va permite instituțiilor financiare „să monitorizeze tranzacțiile efectuate de către clienți. Datele vor putea fi utile în investigarea unor tranzacții suspecte și vor putea contribui la identificarea schemelor de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului” Proiectul de lege urmează a fi votat de Parlament și în lectura a doua pentru a putea intra în vigoare.
