(doc) Victoriabank vinde cinematografele „Patria” și alte două restaurante atribuite lui Victor Șelin. Precizările omului de afaceri

Cinematografele „Patria” din orașele Bălți și Ungheni, dar și „Patria – Emil Loteanu” și „Patria Râșcani” din Chișinău sunt de vânzare. Ofertele comerciale au fost expuse de banca comercială Victoriabank pe site-ul oficial, la compartimentul „Vânzarea Gajurilor”. Contactat de Ziarul de Gardă, Victor Șelin, despre care se știa anterior că deține afacerea, a declarat că „din anul 2010 nu se mai ocupă cu acest business, care ar aparține unui alt proprietar”, însă a refuzat să spună cine este acesta. Victoriabank vinde și două restaurante din capitală, „Casa Vinului” și „Sănătate”, atribuite tot lui Șelin.

Pe site-ul oficial al Victoriabank, la compartimentul „vânzarea gajului, imobile comerciale” sunt plasate ofertele comerciale pentru vânzarea bunurilor imobile, unde este indicat că prețurile de comercializare urmează să fie expuse la licitații, fiind totodată indicate prețurile de start. Anterior, sediile acestor cinematografe au fost puse în gaj la Victoriabank pentru credite de zeci de milioane de lei.

Conform informațiilor de la Cadastru, creditele pentru care a fost pus în gaj cinematograful „Patria-Loteanu” din centrul capitalei nu au fost încă stinse.

Astfel, pentru cinematograful „Patria Ungheni”, prețul de start este de  11 milioane de lei. La un preț dublu, de 22 milioane de lei, se vinde „Patria Bălți”, care are și cea mai spațioasă sală de cinematograf din țară – 600 de locuri.

Cel mai mare preț de start îl are „Patria-Loteanu” din centrul capitalei − 80 milioane de lei. Pentru cinematograful „Patria Râșcani” a fost stabilit un preț de 55 milioane de lei.

Rețeaua de cinematografe „Patria” este gestionată de compania Colaj SRL. Potrivit site-ului idno.md, Colaj SRL a fost înregistrată în anul 1992, conducător este Lisnic Alexei, iar fondatorul companiei s-a schimbat în 2016 din Lisnic Alexei în Societe Fonciere Et Immobiliere Du Sud SA, companie înregistrată în Luxembourg.

Solicitat de ZdG, Victor Șelin a declarat că din anul 2010 nu mai este proprietarul lanțului de cinematografe „Patria” și de atunci nu se mai implică în treburile companiei proprietare, numele căreia nu a vrut să-l dezvăluie. Totuși, într-un document public al Societe Fonciere Et Immobiliere Du Sud SA din noiembrie 2015, Victor Șelin apare ca „partener unic al companiei”.

Citiți și: Victor Şelin: Anti-european în politică, pro-european în business

Pe lângă rețeaua de cinematografe, Victoriabank a plasat ofertele comerciale de vânzare și a două restaurante din capitală, „Casa Vinului” și „Sănătate”, gestionate de companiile „Casa Vinului SRL” și „Șel și C SRL”, care, la rândul lor și-au schimbat fondatorul în 2016 în Societe Fonciere Et Immobiliere Du Sud SA.

UPDATE: De vânzare este și utilajul cinematografului Patria Multiplex, dar și utilajul parcului de distracții „Aventura Park”

Astfel, în 2016, Societe Fonciere Et Immobiliere Du Sud SA a devenit fondatoarea a 4 companii din R. Moldova: „Casa Vinului” SRL, „Șel și C” SRL, „Casa Sărbătorii” SRL și „Colaj” SRL, toate, deținute anterior de omul de afaceri Victor Șelin.

Victor Şelin, pe lângă faptul că a gestionat de-a lungul timpului mai multe afaceri prospere, a intrat și în politică la sfârşitul anilor ‘90, cu formaţiunea politică „Plai Natal”, pe care tot el a fondat-o. În 2003, partidul adera la Alianţa Moldova Noastră (AMN), care îşi propunea, conform statutului de atunci al partidului, „prioritatea integrării europene, prin apropierea maximă de structurile politice, economice şi de securitate ale Europei. Această sarcină se poate realiza prin sprijinul exprimat şi demonstrat clar de către România, cu care ne vom regăsi – în cadrul comunităţii europene – în spaţiul european istoric, economic, cultural şi de limbă comun”. În 2004, în urma unor neînţelegeri cu liderul AMN, Serafim Urechean, Şelin a părăsit Alianţa. Ulterior, Șelin a preluat Partidul Social Democrat, iar la alegerile parlmentare din 2014, acesta a fost primul pe lista Blocului Electoral „Alegerea Moldovei-Uniunea Vamală”, însă nu a intrat în parlament.