Banca Mondială susține că economia R. Moldova a încetinit înainte de pandemia de COVID-19
Banca Mondială susține că chiar și înainte de pandemia de COVID-19, economia R. Moldova a încetinit brusc în ultimul trimestru al anului 2019. Potrivit Băncii Mondiale, creșterea în 2019, cu 3,6 la sută, a fost susținută de o cerere internă puternică condusă de creșteri salariale, remitențe și creșterea cheltuielilor publice. Cu toate acestea, creșterea a scăzut brusc la 0,2 la sută în ultimul trimestru, pe măsură ce producția din agricultură a scăzut, cu încetinirea exporturilor și a investițiilor.
Reprezentanții Băncii Mondiale susține că deficitul fiscal se va extinde rapid în urma pandemiei. Drept exemplu este adus primul trimestru al anului 2020, perioadă în care încasările serviciului fiscal au scăzut. Totodată, Banca Mondială subliniază în aprilie, autoritățile au adoptat un set de măsuri de sprijin pentru combaterea pandemiei cu un cost estimat de 2,4 la sută din PIB.
„Ultimele modificări ale bugetului de stat proiectează un deficit de 7,6 la sută din PIB (față de 1,4 în 2019), cu o creștere mare a finanțării externe”.
Instituția internațională financiară mai precizează că această criză economică va duce la o contracție a economiei Moldovei în 2020. Dacă focarul de coronavirus va fi prezent până la jumătatea anului 2020, cu o recuperare după aceea, în scenariul de bază, până la sfârșitul anului, economia va trebui să suporte o recesiune de 3,1%.
„În ceea ce privește producția, focarul va reduce producția internă. Seceta poate duce la scăderea producției agricole. Veniturile publice vor scădea considerabil, în timp ce cheltuielile de sănătate și sociale și stimulentul fiscal vor crește cheltuielile.
Se preconizează că economia va reveni la aproximativ 4 la sută în 2021 și să se modereze la 3,6 la sută în 2022. Nevoile sociale crescute și șomajul, precum și stimulentul fiscal prin investițiile publice vor aduce deficite fiscale peste media istorică în anii următori”
Reprezentanții Băncii Mondiale mai subliniază că atenuarea impactului pe termen scurt al crizei este urgentă, dar este important să se mențină atenția asupra priorităților politice pe termen lung. Pe termen scurt, autoritățile ar trebui să se concentreze pe asigurarea de materiale medicale, a măsurilor pentru încetinirea răspândirii virusului și la reducerea încărcăturii maxime a sistemului de sănătate, precum și asigurarea stabilității fiscale și accesul la finanțe, menținerea sectorului financiar stabil, asigurând în același timp la un nivel adecvat lichiditatea, protejarea persoanelor afectate și ajutarea întreprinderilor să supraviețuiască și să-și păstreze lucrătorii.
