Deconectări de lumină: ce măsuri trebuie să întreprindă autoritățile pentru a anticipa din timp riscurile și pentru a garanta siguranța cetățenilor pe termen lung?

În mai multe regiuni ale R. Moldova, inclusiv în municipiul Chișinău, au fost înregistrate, la 31 ianuarie, deconectări de energie electrică, ca urmare a unor probleme grave în rețeaua electrică din Ucraina, care au provocat o cădere de tensiune pe linia de 400 kV Isaccea – Vulcănești – MGRES.

În consecință, spitalele, transportul public, semafoarele și unele puncte de trecere a  frontierei au rămas fără energie electrică și, respectiv, o parte din ele au lucrat pe bază de generatoare, altele – manual. Unele însă și-au suspendat activitatea pentru câteva ore, creând panică în societate. Deși autoritățile au anunțat că R. Moldova nu a accesat energie electrică de avarie din România, operatorul „Moldelectrica” a apelat în ultimele zile de mai multe ori la cantități de energie de avarie pentru a asigura continuitatea consumului intern.

În acest context, ZdG a solicitat opiniile mai multor experți pentru a evalua cât de sigur este în prezent sistemul energetic al R. Moldova și cât de bine au fost protejați cetățenii și infrastructura critică în timpul incidentului.

Cât de vulnerabil este sistemul energetic al R. Moldova în fața unor șocuri externe, precum avariile din rețeaua energetică a Ucrainei? Cum apreciați reacția autorităților și a instituțiilor responsabile în procesul de gestionare a acestei situații? Ce măsuri trebuie să întreprindă autoritățile pentru a anticipa din timp riscurile și a garanta siguranța cetățenilor pe termen lung?

Eugen Muravschi, expert în domeniul energetic la Centrul de Politici și Reforme

Sistemul nostru energetic este integrat cu cel al Ucrainei, așa că orice se întâmplă acolo ne afectează puternic. Nici nu știu dacă putem numi „externe” aceste șocuri. Noi ne-am sincronizat împreună, ca un bloc, la rețeaua europeană ENTSO-E. Curentul pe care îl importăm, chiar dacă vine din România, linia Vulcănești-MGRES oricum trece prin Ucraina și noi regulat folosim capacități de import ale Ucrainei realocate nouă. 

Inclusiv sâmbătă, curentul a fost restabilit în cooperare cu Ukrenergo. Aici e important de subliniat că aceste „șocuri externe” nu sunt din vina Ucrainei, ci a Rusiei, care țintește intenționat și cinic sistemul energetic din țara vecină. 

În condițiile curente, e important că au reușit să limiteze penele de curent la doar unele regiuni și la doar câteva ore. Cred că reacția Moldelectrica, în primul rând, a fost destul de rapidă și eficientă. Trebuie de menționat și soluțiile de rezervă pregătite din timp de autorități, precum liniile de 110 kV peste Prut. 

La capitolul infrastructură, prioritatea zero este punerea în funcțiune a liniei Vulcănești-Chișinău. Ulterior, deja și liniile Strășeni-Gutinaș și Bălți-Suceava, precum și instalarea bateriilor de stocare a energiei electrice. La nivel mai teoretic, vorbim de calitatea strategiilor și planurilor de acțiuni din domeniu, anticiparea realistă a riscurilor, fără „cosmetizare” politică, și a soluțiilor potențiale. Menținerea și îmbunătățirea cooperării cu autoritățile și operatorii din România și Ucraina rămâne, desigur, o necesitate absolută. 

Ina Dobrea, lectoră universitară la UTM și expertă în eficiență energetică 

Consider că sistemul este vulnerabil, dar se lucrează foarte mult în direcția reducerii vulnerabilității. Avem de lucru încă, sistemul are probleme, dar se întreprind măsuri, activități îndreptate spre conexiunea cu sistemul energetic european. Fiind și eu un consumator de rând de energie electrică, primul gând care mi-a venit la deconectare a fost că este legat de timpul de afară, de ger și de toate cele care au avut loc.

Am încercat să caut pe rețelele de socializare, pe internet, dar peste un anumit timp deja au apărut informații în care s-a explicat de ce și cum, ce s-a întâmplat. Chiar și până acum, pe Facebook, de exemplu, întruna vin mesaje și postări privind situația la moment, privind ce s-a întâmplat, analizele, lucrările, măsurile întreprinse. 

Incidentul care a avut loc este un lucru foarte mare și serios. E greu de spus ce trebuie să facă autoritățile. Însă, poate ar trebui să existe un sistem centralizat de avertizare a populației, de exemplu, ca populația să cunoască ce se întâmplă. Să știm rapid că a căzut sistemul sau că anumite sectoare sunt afectate și nu vor avea electricitate timp de două-trei ore sau o zi. 

Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic

Avariile de deconectare au mai avut loc în noiembrie 2022, tot din cauza bombardamentelor armatei lui Putin în Ucraina. Situația de acum este încă mai dificilă, pentru că multe orașe din Ucraina stau fără încălzire, iar oamenii sunt nevoiți să conecteze echipamente electrice.

Suplimentar, a mai fost și chiciură, adică s-a depus gheață pe linii și unele n-au rezistat. Când au început să cadă liniile, sistemul automatic a deconectat rețeaua din România. Deci, au picat două linii: Vulcănești–Isaccea, care ne conectează pe noi cu România, și, puțin mai la sud, este o linie care unește Ucraina cu România. A noastră este de 400 kV, iar cea ucrainească este de 750 kV. Astfel, s-a produs o deconectare în lanț. Partea bună este că nu a picat tot sistemul.

Incidentul s-a întâmplat pe la jumătatea orei 11 și într-o jumătate de oră cred că au apărut primele comunicate. În plus, am mai avut deconectări de acest gen și avem deja această experiență.

Moldelectrica, Termoelectrica, CET Nord și operatorii de distribuție au reacționat destul de prompt. În astfel de situații este important să nu cadă tot sistemul. Faptul că am obținut 30–40% din energie pe loc ne-a permis să menținem o parte din consumatori și o parte din rețea funcțională.

Cel mai complicat este când trebuie să repornești sistemul de la zero. De obicei, se începe de la cel mai mare generator, care se pornește la o anumită frecvență, ca motorul la mașină. Celelalte generatoare mai mici trebuie să se sincronizeze cu generatorul principal, iar aceasta este cea mai complicată procedură.

Pentru a depăși astfel de probleme, trebuie să construim linii suplimentare de interconectare cu România. Prima, cea mai apropiată după calendar, este Bălți–Suceava.

Se așteaptă ca în aproximativ doi ani aceasta să fie finalizată. În plus, trebuie să construim centrale electrice și capacități regenerabile aici, la noi, pentru a produce mai multă energie acasă, dar asta nu se poate face peste noapte.

Vom fi în mai mare siguranță după ce va fi dată în exploatare linia Bălți–Suceava–Gădălin. Asta se va întâmpla peste aproximativ doi ani. Din acest motiv, în următorii doi ani rămânem expuși riscului ca astfel de deconectări să mai aibă loc.