Situația drepturilor persoanelor LGBTQI în R. Moldova în 2025: între „discursul de ură în contextul electoral” și „disponibilitatea instituțiilor de a interveni fără prejudecăți”
Centrul de Informații GENDERDOC-M a lansat marți, 3 februarie, Raportul pentru anul 2025 privind situația drepturilor persoanelor LGBTQI în R. Moldova. Documentul oferă o analiză a contextului social, politic și electoral din R. Moldova în 2025, marcat de polarizare, dezinformare și creșterea discursului de ură, potrivit centrului.
Raportul arată că, în pofida existenței unui cadru general de protecție împotriva discriminării, persoanele LGBTQI continuă să se confrunte cu discriminare sistemică, violență motivată de prejudecată și excluziune socială, iar acceptarea socială rămâne limitată și fragilă, ușor influențată de discursul politic și mediatic.
Potrivit raportului, acceptarea socială arată o ușoară îmbunătățire, dar este în continuare vulnerabilă:
„Analiza comparativă indică o tendință lentă, dar constantă, de îmbunătățire a percepțiilor sociale, însă acceptarea rămâne fragilă și poate fi rapid inversată în context de polarizare și narative despre «valori tradiționale». Indexul distanței sociale a scăzut de la 5,6 (2020) la 3,8 (2024)”, potrivit GENDERDOC-M.
Raportul a analizat și discursul de ură în contextul electoral.
„Raportul citează date de monitorizare (Promo-LEX) care indică, pentru perioada 21 iulie – 19 august 2025, cel puțin 233 de cazuri de discurs de ură; 35 au avut drept criteriu orientarea sexuală și/sau identitatea de gen, iar 33 au vizat direct persoanele LGBTQI. Mesajele au generat peste 2,5 milioane de vizualizări, iar într-o singură lună din 2025 a fost înregistrat aproximativ 54% din totalul cazurilor documentate pe întreaga perioadă electorală din 2021”.
În 2025, GENDERDOC-M a realizat cercetarea „Experiențele LGBTQI legate de violență și comportament sexual nedorit în Moldova”.
„Studiul indică o prevalență ridicată a experiențelor de hărțuire și comportamente nedorite și evidențiază un nivel foarte scăzut al raportării către autorități, pe fondul rușinii, fricii de a nu fi crezuți și al temerii de reacții negative legate de orientarea sexuală/identitatea de gen”, se mai arată în punctele cheie ale analizei.
Cadru legal vs. aplicare: diferență majoră
Raportul notează existența unor prevederi relevante în Codul penal (inclusiv privind motivul bazat pe prejudecată), dar subliniază că, în practică, aplicarea este limitată, iar cazurile sunt rareori investigate ca fiind motivate de ură, ceea ce descurajează raportarea.
Situația drepturilor persoanelor LGBTQI în R. Moldova rămâne una vulnerabilă: orice avans legislativ sau instituțional poate fi rapid erodat de campanii de dezinformare, de retorici politice care țintesc „diferența” și de normalizarea discursului de ură, scrie GENDERDOC-M.
Raportul 2025 arată că problema nu este lipsa totală de norme, ci distanța dintre norme și realitatea de zi cu zi: accesul la protecție, la justiție și la servicii sigure depinde încă prea mult de context, de curajul de a raporta și de disponibilitatea instituțiilor de a interveni fără prejudecăți, conchide Centrul de Informații GENDERDOC-M.
