Reforma Codului Educației: școli reorganizate, note reintroduse și autonomie financiară. „Noi susținem direcția, dar profesorii au nevoie de protecție”

Parlamentul a votat în lectură finală modificări ample la Codul Educației, care vizează reorganizarea rețelei școlare, schimbări în sistemul de evaluare, consolidarea sprijinului pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) și noi reguli privind managementul instituțiilor. Autoritățile vorbesc despre „aliniere la realitățile demografice și sociale”, unii directori de școli salută eficientizarea și sprijinul pentru elevii cu CES, în timp ce reprezentanții sindicatelor consultați de Ziarul de Gardă avertizează că reorganizarea poate genera instabilitate și presiuni suplimentare asupra cadrelor didactice.

Principalele modificări adoptate

Una dintre cele mai vizibile schimbări vizează reorganizarea școlilor cu un număr redus de elevi. Gimnaziile cu sub 35 de elevi și școlile primare cu sub 30 de elevi urmează să fie reorganizate, autoritățile argumentând că astfel vor putea concentra resursele și asigura cadre didactice specializate.

În total, 73 de instituții vor fi reorganizate, iar o parte dintre școlile primare și gimnazii vor fi transformate în alte tipuri de instituții (de exemplu, grădinițe sau școli primare), în funcție de numărul copiilor. Reforma afectează aproximativ 1300 de elevi – sub 0,5 % din totalul elevilor din țară – și urmărește reducerea decalajelor dintre școlile mici și cele mari. 

Elevilor transferați statul le promite transport gratuit și o alocație lunară de circa 1000 de lei timp de doi ani, iar profesorilor – reîncadrarea prioritară în alte instituții sau indemnizații de relocare de până la 300 de mii de lei dacă acceptă să se mute în altă localitate. 

O altă modificare importantă este revenirea parțială la sistemul de notare în clasa a IV-a. Începând cu 1 septembrie 2026, elevii vor primi note la disciplinele de examen (matematică și limba română), după un deceniu în care evaluarea s-a făcut prin calificative descriptive. Măsura va fi aplicată inițial în școlile care optează pentru noua metodă. 

Legea introduce și măsuri de incluziune educațională: vor fi create clase sau grupe de suport pentru copiii cu dizabilități severe, cu efective reduse și asistate de două cadre didactice, iar în școlile auxiliare elevii își vor putea continua studiile încă trei ani după finalizarea clasei a IX-a. În paralel, sunt extinse programele de studiere a limbii române pentru copiii reveniți din diasporă și pentru cei ai cetățenilor străini. 

Pentru sistemul educațional, modificările aduc și schimbări de guvernanță. Începând cu 1 ianuarie 2027, școlile cu peste 400 de elevi vor avea autonomie financiară deplină, directorii urmând să administreze direct bugetele și achizițiile, fără dependență de autoritățile locale. În prezent, majoritatea școlilor mari funcționează deja în regim de autogestiune. 

Totodată, Codul revizuit introduce reguli mai stricte pentru ocuparea funcțiilor de conducere: contractele pe durată nedeterminată ale directorilor adjuncți vor putea fi încetate, iar ocuparea funcțiilor va trebui să se facă prin concurs public, pentru a elimina situațiile de interimat prelungit sau numirile pe termen nelimitat. 

Modificările includ și măsuri de atragere a tinerilor în sistem: absolvenții care aleg cariera didactică în școli sau în structurile de asistență psihopedagogică vor primi indemnizații în primii cinci ani de activitate. 

Ministerul: „O etapă necesară de modernizare”

Valentina Olaru, secretară de stat la Ministerul Educației și Cercetării al R. Moldova, susține că modificările reprezintă un pas necesar pentru actualizarea cadrului normativ.

Potrivit acesteia, reforma urmărește adaptarea sistemului educațional la schimbările demografice și sociale, dar și crearea unor condiții mai echitabile pentru elevi, inclusiv prin eficientizarea rețelei școlare și consolidarea sprijinului pentru copiii vulnerabili. 

„Obiectivul principal este, desigur, îmbunătățirea calității procesului educațional pe toate palierele, vorbim și de învățământul general și de învățământul superior, pentru că modificările care sunt prevăzute în Cod vizează ambele cicluri, inclusiv și învățământul vocațional. Aceste modificări, atât pentru cadrele didactice, cât și pentru managementul acestor instituții, trebuie să aducă schimbări calitative, care să dea posibilitate ca procesul educațional să devină unul mai comprehensiv, mai calitativ, mai diversificat”, spune Valentina Olaru.

„Modificările propuse sunt binevenite”

La nivelul instituțiilor, schimbările sunt privite, în general, favorabil.

Veronica Chiperi, directoare adjunctă la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Orhei, afirmă că „modificările propuse sunt binevenite și era demult timpul să fie adoptate. În ultimii ani, în sistemul educațional sunt implementate foarte multe proiecte. Toate aceste schimbări, nu doar în sistem, dar și la nivel global, dictează necesitatea reconceptualizării cadrului normativ. Susțin modificările propuse în privința eficientizării rețelei școlare prin reorganizarea școlilor cu un număr mic de elevi, dar ar fi bine ca în Codul Educației să fie clar indicat numărul maxim de elevi în clase (25 de elevi) pentru a asigura calitatea studiilor și a preveni suprasolicitarea și arderea profesională a cadrelor didactice”, precizează profesoara. 

Ea consideră pozitivă și reintroducerea notelor: „Reintroducerea notelor în clasa a IV-a la fel este un lucru pozitiv. Consider că este nevoie de reintrodus notarea elevilor începând cu clasa a II-a, deoarece sistemul de evaluare existent a demonstrat ineficiența sa.”

Totodată, directoarea adjunctă atrage atenția asupra necesității suplimentării sprijinului pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES).

„Se prevede reorganizarea asistenței elevilor cu CES, mai multe cadre didactice de sprijin. Astfel, ar fi o mare ușurare pentru profesorii sau învățătorii care lucrează cu o clasă de 35–37 de elevi, dintre care 4–5 sunt elevi cu CES. Perfect ar fi o clasă de 25–26 de elevi, iar la fiecare doi elevi cu CES, un cadru didactic de sprijin”, este de părere Veronica Chiperi.

Angela Patraș, de asemenea directoare adjunctă la același liceu, consideră că actualizările recente ale Codului Educației marchează o etapă de transformare profundă a sistemului de învățământ din R. Moldova și a instituției în care activează, care este parte din Rețeaua Școlilor Model. „Aceste schimbări nu sunt doar administrative, ele răspund unor nevoi stringente, precum integrarea socială, echitatea în accesul la studii și susținerea corpului didactic”, spune Angela Patraș.

Ea apreciază reorganizarea școlilor mici și revenirea la notare, precum și introducerea grupelor de suport pentru copiii cu dizabilități severe, subliniind că direcția reformei este una „spre calitate, echitate și sprijin specializat”.

„De mult timp se cerea introducerea grupelor de suport pentru copiii cu dizabilități severe, asistate de două cadre didactice, pentru a asigura o integrare reală și adaptată nevoilor individuale”, afirmă Angela Patraș.

Totodată, ea apreciază introducerea notelor din clasa a IV-a. „E foarte bine că începând cu 1 septembrie 2026, sistemul de descriptori va fi înlocuit cu notele la disciplinele de examen, o schimbare menită să pregătească elevii pentru rigorile evaluărilor ulterioare”, spune Angela Patraș.

Autonomie financiară și schimbări în management

Noua redacție a Codului Educației prevede creșterea autonomiei financiare pentru școli, precum și reguli mai stricte pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Directorii adjuncți nu vor mai avea contracte pe durată nedeterminată, iar ocuparea funcțiilor se va face prin concurs.

„Este salutabilă decizia despre creșterea autonomiei financiare acordată școlilor”, afirmă Veronica Chiperi.

Sindicatele: „Reforma nu poate fi realizată pe seama cadrelor didactice”

Sindicatele salută, la rândul lor, „limitarea mandatelor rectorilor și încetarea automată a contractelor directorilor adjuncți după cinci ani”, considerând că acestea „vor contribui la transparentizarea și profesionalizarea managementului educațional”.

Totuși, Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei din R. Moldova (FSEȘ), avertizează că există „riscul ca aceste măsuri să genereze instabilitate managerială, mai ales în comunitățile mici, unde resursa umană este limitată”, iar procesul de concurs trebuie să fie „transparent, echitabil și monitorizat, pentru a preveni politizarea și pentru a asigura continuitatea actului educațional”.

Ghenadie Donos avertizează că reorganizarea instituțiilor mici „va avea un impact direct asupra cadrelor didactice din mediul rural. Profesorii riscă relocarea către alte instituții, cu costuri suplimentare de timp și transport, iar în unele cazuri – pierderea locului de muncă. 

El solicită măsuri clare de protecție a locurilor de muncă și consultarea sindicatelor înainte de luarea deciziilor.

„Noi susținem direcția pe care a ales-o ministerul, dar profesorii au nevoie de protecție. FSEȘ susține modernizarea sistemului educațional și racordarea la standardele europene, dar atrage atenția că reforma nu poate fi realizată pe seama cadrelor didactice. Profesorii sunt pilonul central al educației, iar protecția lor profesională și financiară trebuie să fie o prioritate”, afirmă Donos.

El semnalează și „contrastul între măsurile de sprijin pentru elevi (alocații, transport) și lipsa unor măsuri similare pentru profesori”, avertizând că această discrepanță poate genera tensiuni sociale dacă nu vor fi introduse măsuri compensatorii și pentru cadrele didactice.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.