Raportul SUA despre „cenzura UE” și implicarea în alegerile din R. Moldova: „Un text politic legat de disputa dintre UE și marile platforme tehnologice”

R. Moldova a fost menționată într-un raport al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților SUA, intitulat „Amenințarea Cenzurii străine: Campania Europei de cenzură a internetului global”. Potrivit descrierii raportului, acesta ar demonstra „modul în care Comisia Europeană a făcut presiuni în mod regulat asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste”.

„Documentul nu este o decizie oficială sau o anchetă bazată pe fapte verificate, ci un text politic legat de disputa dintre UE și marile platforme tehnologice”, spune expertul Watchdog.md, Andrei Curăraru.

„Cu o lună înainte de alegerile prezidențiale din R. Moldova din 2024, «Centrul UE de sprijin» pentru R. Moldova al Comisiei Europene a găzduit un summit de două zile cu platforme pe tema «abordării riscurilor de dezinformare prin reglementarea serviciilor digitale», printre vorbitori s-a numărat și prim-ministrul R. Moldova. (…) Alegerile prezidențiale au inclus un candidat din același partid ca și prim-ministrul R. Moldova, ceea ce a ridicat preocupări semnificative legate de conflictul de interese.

Mai mult, R. Moldova nu este încă un stat membru oficial al Uniunii Europene, ceea ce ridică noi întrebări cu privire la motivul pentru care a avut loc o discuție privind DSA în R. Moldova, când Comisia susține că DSA nu este extrateritorial“, este menționat în raportul SUA.

Raportul mai menționează că CE ar fi activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente.

„În cadrul acestor «sisteme de răspuns rapid», verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană au posibilitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile dinaintea și după alegerile majore. Acești așa-numiți verificatori de fapte sunt invariabil de stânga și pro-cenzură – orice altceva decât neutri din punct de vedere politic. Mai mult, cerința ca acești verificatori de fapte să fie aprobați de Comisia Europeană creează un stimulent structural clar pentru participanți de a cenzura opiniile și conținutul eurosceptic care subminează narațiunile politice preferate de Comisie. Comisia Europeană a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative franceze din 2024, alegerilor prezidențiale moldovenești din 2024, alegerilor prezidențiale românești din 2024-2025 și alegerilor legislative germane din 2025”, mai arată raport al Comisiei juridică a Camerei Reprezentanților SUA.

Expert, despre raport: „Este un text politic folosit ca armă într-o dispută economică: transformă conflictul dintre UE și marile platforme într-o poveste emoțională despre «cenzură», ca să apere interese comerciale”

Expertul Watchdog, Andrei Curăraru, a comentat Raportul SUA, după ce în R. Moldova a început distribuția raport american din 3 februarie 2026, care sugerează că Uniunea Europeană ar cenzura internetul.

„Îl împing nu doar suveraniștii, ceea ce e previzibil, ci și unii așa-ziși pro-europeni care își dau arama pe față: sunt doar difuzoare pentru narațiuni anti-UE, mascați ca și proeuropeni. Raportul nu e o hotărâre, nu e o anchetă judiciară, nu e un adevăr verificat. Este un raport provizoriu scris de personalul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților, după repozitoriu, fără susținere din partea ambelor partide.

Nu este o hotărâre, nu este o concluzie adoptată de comisie, nu are vot, nu are aprobare instituțională la nivel de comisie. Este un text politic folosit ca armă într-o dispută economică: transformă conflictul dintre Uniunea Europeană și marile platforme într-o poveste emoțională despre „cenzură”, ca să apere interese comerciale.

Pentru R. Moldova, raportul împinge două idei, ambele umflate. Prima: o conferință de două zile pe tema dezinformării, înainte de prezidențialele din 2024, unde Recean e menționat ca vorbitor. Raportul o prezintă ca un moment de influență. În realitate, conferința a schimbat aproape nimic. Nu a produs un mecanism care să oprească valurile de falsuri, nu a obligat platformele să acționeze, nu a dat rezultate măsurabile. A doua: „echipa de reacție rapidă” a Uniunii, pe care o descriu ca instrument de presiune.

În realitate, era un canal de comunicare, o punte prin care puteai trimite semnalări și cere reacții rapide. Și ce s-a întâmplat în practică? Multe platforme au ignorat canalul sau au răspuns târziu, uneori când deja trecuse valul de dezinformare și prejudiciul a fost cauzat.

Raportul sugerează că „amestecul Rusiei” în alegeri nu ar fi fost demonstrat, tratând tema ca etichetă politică, nu ca problemă reală de securitate regională. Aici intervine întrebarea pentru așa-numiții proeuropeni, dacă susțineți A, trebuie să susțineți și B. Deci, Rusia nu s-a implicat în alegerile din Republica Moldova?. (…) Și acum întrebarea pentru pro-europenii moldoveni care tirajează documentul ca pe o icoană: mai sunteți pro-europeni? Sau, dintr-odată, un text de lobby devine adevăr, ziua devine noapte, iar „amestecul Rusiei” în alegerile noastre e doar o invenție comodă?”, comentează Andrei Curăraru.

Președintele României, Nicușor Dan, replică dură pentru Comisia juridică din Congresul SUA, care a pus la îndoială imixtiunea Rusiei în alegeri

Președintele României, Nicușor Dan a oferit miercuri, 4 februarie, un răspuns dur după ce Comisia juridică din legislativul SUA, dominat de republicani, a acuzat Comisia Europeană de cenzură și presiune, inclusiv în alegerile prezidențiale anulate din România, potrivit G4Media.

„Indiferent de concluziile tehnice ale TikTok citate în raport, decizia de anulare a alegerilor a fost un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice, bazat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea Curții Constituționale a României”, a scris Nicușor Dan în răspunsul citat.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de dezinformare, Thomas Regnier, afirmă că Europa susține deplin libertatea de exprimare, poziție care este clară față de „omologii americani”, el precizând și că acuzațiile de cenzură sunt „complet absurde și nefondate” și dând ca exemplu platforma Meta, despre care spune că a luat 24,5 milioane de decizii de moderare a conținutului în prima jumătate a anului 2025.