R. Moldova spune adio CSI: „Aflarea într-o structură care, de fapt, nu mai există nu aduce niciun fel de beneficii R. Moldova”

Pe 19 ianuarie 2026, R. Moldova a anunțat inițierea procedurilor de retragere din Comunitatea Statelor Independente (CSI), demers confirmat de autoritățile de la Chișinău și aflat în curs de avizare guvernamentală. În aceeași zi, mai multe canale pro-ruse de Telegram au distribuit mesaje care susțineau că țara noastră ar rămâne membră a CSI, amplificând anumite interpretări juridice menite să pună sub semnul întrebării decizia Chișinăului. În opoziție, liderul PSRM, Igor Dodon, a criticat retragerea, susținând că aceasta contravine intereselor cetățenilor și că formațiunea sa va pleda pentru menținerea legăturilor cu CSI.

Procesul de retragere: ce s-a anunțat oficial

Pe 19 ianuarie 2026, vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a confirmat în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova că Guvernul a inițiat procesul de denunțare a celor trei acorduri fundamentale care stau la baza aflării R. Moldova în CSI. Documentele vor fi finalizate la nivel guvernamental până la mijlocul lunii februarie și transmise Parlamentului pentru adoptarea deciziei finale. 

„Suntem deja în proces de avizare a denunțării a trei acorduri cu CSI. Aceste acorduri stau la baza afilierii noastre – Statutul CSI, Acordul de fondare din 1991 și Anexa din 22 decembrie 1991. Denunțarea lor ne va permite să spunem că din punct de vedere juridic, Republica Moldova nu mai este membră a CSI”, a anunțat oficialul în cadrul emisiunii. 

Popșoi a subliniat că acest proces deja a început, fiind în curs de avizare de către Guvern, iar la începutul noii sesiuni parlamentare, documentele vor ajunge în legislativ pentru dezbatere și votare. Autoritățile estimează că procedurile guvernamentale vor fi finalizate până la mijlocul lunii februarie 2026, urmând ca decizia finală să fie adoptată de legiuitori. 

Canalele pro-ruse de Telegram promovează ideea că R. Moldova rămâne în CSI

Tot pe 19 ianuarie 2026, mai multe canale pro-ruse de Telegram, printre care Sputnik Moldova, KP Moldova și Gagauzia24, au distribuit simultan mesaje care susțin că R. Moldova ar rămâne membră a CSI, în ciuda inițierii procedurilor de retragere. Conținutul a fost preluat și amplificat, adunând mii de vizualizări.

Mesajele promovate se bazează pe o „reformulare legală” a declarațiilor oficiale ale Secretariatului CSI, citând selectiv tratatele și acordurile interstatale pentru a afirma că țara noastră ar rămâne, juridic și de facto, membră a CSI, în ciuda inițierii procedurilor de retragere. Canalele de Telegram pro-Kremlin reciclează declarațiile secretarului general al CSI, Serghei Lebedev, pentru a legitima ideea că Chișinăul nu a renunțat complet la apartenența la Comunitate, deși prezența Moldovei în structurile CSI este simbolică și redusă la minimum: „R. Moldova și Ucraina și-au redus, într-adevăr, la minimum participarea la activitățile organismelor Commonwealth-ului (uniune de state, n.r.). Cu toate acestea, nu au solicitat retragerea din CSI, astfel încât rămân membre juridice și de facto ale Organizației.”

De facto vs. de jure: ce înseamnă această mișcare

La postul public de radio, Mihai Popșoi a explicat diferența dintre situația de până acum și cea care va fi după: de facto, începând din 2023, Moldova a suspendat participarea sa activă în activitățile CSI. De jure, până acum, Moldova era încă membră pe hârtie, deoarece nu a denunțat acordurile de bază. 

Pe scurt, până la adoptarea de către Parlament, țara noastră este încă membră legală a CSI, dar procesul de retragere este deja în curs.

Pentru ca retragerea să fie completă și definitivă, autoritățile de la Chișinău trebuie să parcurgă câteva etape legale:

1. Avizarea de către Guvern a proiectelor de denunțare a celor trei acorduri fundamentale;
2. Depunerea și dezbaterea lor în Parlament în sesiunea următoare;
3. Adoptarea formală a denunțării prin votul legislativului;
4. Notificarea organelor CSI și intrarea în vigoare a retragerii.

După aceste proceduri, R. Moldova nu va mai fi considerată membră de drept a Comunității Statelor Independente.

Potrivit lui Popșoi, R. Moldova a semnat în total aproximativ 283 de acorduri în cadrul CSI, dintre care 71 au fost deja denunțate, iar circa 60 sunt în proces de denunțare. El a precizat că majoritatea acestor acorduri sunt depășite, nu mai sunt aplicate și au fost anterior abandonate și de alți membri ai CSI, fără consecințe practice. 

Mai mult, Popșoi a spus că autoritățile nu vor renunța la acordurile care aduc beneficii economice sau au valoare practică pentru cetățeni, atât timp cât acestea nu contravin parcursului european al R. Moldova. 

Opoziția critică ieșirea din CSI

Pe 20 ianuarie 2026, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a criticat decizia autorităților privind ieșirea din CSI: „Decizia privind ieșirea R. Moldova din CSI, anunțată de ministrul de externe Mihai Popșoi, contravine intereselor poporului moldovenesc. (…) Acest curs nu corespunde dorințelor majorității cetățenilor, care vor să mențină relații prietenești și comerciale cu țările CSI și cu Rusia”, a declarat Dodon. 

Politicianul pro-rus a adăugat că PSRM va pleda pentru păstrarea calității de membru în organizația internațională și că formațiunea sa este convinsă că în viitor va putea restabili acordurile-cheie cu CSI, pornind de la interesele țării și ale cetățenilor.

Atitudini politice și istoricul mișcărilor de retragere din CSI

Încă în iunie 2023, Parlamentul de la Chișinău a aprobat în a doua lectură proiectul de denunțare a Convenției privind Adunarea Interparlamentară a CSI, iar președintele Legislativului, Igor Grosu, argumenta că politicile, scopurile și deciziile actuale ale Adunării nu mai corespund obiectivelor R. Moldova, menționând și orientarea proeuropeană a țării.

Tot în decembrie 2023, deputata și președinta Comisiei parlamentare pentru politică externă, Doina Gherman, declara că R. Moldova intenționa să se retragă din CSI până la sfârșitul anului 2024, dar procesul a avansat mai lent din cauza procedurilor legale interne și a priorităților politice.

Pe plan extern, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că prezența Moldovei în CSI „nu are valoare nici pentru Comunitate, nici pentru Rusia” și că Moscova nu împiedică dreptul Chișinăului de a decide pentru sine.

Expert: „Aflarea într-o structură care, de fapt, nu mai există nu aduce niciun fel de beneficii R. Moldova”

Expertul Igor Boțan subliniază că decizia autorităților de la Chișinău de a părăsi Comunitatea Statelor Independente nu este una bruscă sau arbitrară, ci reprezintă finalul unui proces anunțat de mult timp. Potrivit acestuia, R. Moldova a comunicat constant că își va retrage participarea din acordurile „care sunt oarecum suspendate sau nu aduc niciun beneficiu Republicii Moldova”, iar CSI se înscrie exact în această categorie.

Boțan atrage atenția că „aflarea într-o structură care, de fapt, nu mai există și care este zguduită de scandaluri, nu aduce niciun fel de beneficii R. Moldova.” În opinia sa, odată ce „șirul acestor acorduri se termină practic, nu mai are sens să rămânem în această structură”, iar acest lucru trebuie explicat clar cetățenilor.

Un alt argument invocat de expert ține de experiența negativă a R. Moldova în interiorul CSI, structură dominată politic și economic de Federația Rusă. El amintește că Rusia a impus sancțiuni Chișinăului în 2006 și 2013 „pe motive inventate”, în timp ce regiuni precum Găgăuzia și Transnistria au fost lăsate să facă liber comerț cu piața rusă. Astfel, s-a ajuns la situația paradoxală în care, deși exista un acord de liber schimb în cadrul CSI, relațiile comerciale erau „bazate pe liste făcute special de anumiți oameni care profitau politic sau financiar de pe urma unui astfel de comerț”.

Igor Boțan amintește și episodul din 2013, când R. Moldova a fost „în mod deschis amenințată” de vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, care a declarat că țara ar putea „să înghețe iarna”, avertisment formulat în contextul apropierii Chișinăului de Uniunea Europeană.

Expertul plasează aceste evoluții într-un context mai larg, marcat de degradarea profundă a CSI din ultimii ani. El face referire la scandalurile recente izbucnite în interiorul organizației, inclusiv la declarațiile unor propagandiști de top din Rusia, care au afirmat că Moscova „nu mai are nevoie de drept internațional” și că fostele republici sovietice ar trebui să fie „lipsite de suveranitate și independență”, fiind considerate parte a zonei de influență ruse. Toate acestea se întâmplă, subliniază Boțan, „pe fundalul războiului pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei”.