Profil de integritate: Dorin Recean. Prim-ministru și fost șef al MAI în guvernele Filat și Leancă
În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin.
Profilurile sunt publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe pagina web Moldova Curată. Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. Metodologiile de selectare și de investigare a integrității candidaților pot fi consultate aici. Profilurile altor candidați pot fi citite aici.
Informații generale
Dorin Recean (51 de ani) este prim-ministru al R. Moldova din luna februarie 2023, când a fost votat în funcție de 62 de deputați din majoritatea parlamentară formată din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Conform informațiilor depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC), Recean este pe locul doi în lista candidaților PAS la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova. Conform acelorași informații, Recean nu este membru de partid.
Dorin Recean, conform informațiilor din CV-ul său, deține experiență profesională de circa 30 de ani în sectorul public, privat, precum și în instituții internaționale. A fost ministru al Afacerilor Interne (2012-2015 – guvernele Filat și Leancă), responsabil pentru implementarea reformei MAI și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE. Anterior, între 2010-2012, a fost viceministru al Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor.
Înainte de a lucra în Guvern, în perioada 2002-2010, Recean a activat la „TeleMedia Group” (acum Orange Moldova), în cadrul Concernului Milenium Grup, în calitate de director marketing și vânzări și director executiv. În perioada 1995-2022 a fost director de program, manager de proiecte la Agenția pentru Restructurarea Întreprinderilor și Asistență (ARIA)/ Proiectul Băncii Mondiale. De asemenea, Recean a lucrat în calitate de consultant în domeniul analizei datelor și informației. Este absolvent al Academiei de Studii Economice, cu specializare în managementul relațiilor economice internaționale.
Dorin Recean a fost, între anii 2015 – 2020, membru al Consiliului de Dezvoltare Strategică Instituțională al Universității Tehnice a Moldovei, iar din 2018 este lector în cadrul acestei instituții.
Dorin Recean a revenit în spațiul public și în viața politică în calitate de consilier al președintei R. Moldova în domeniul apărării și securității naționale și de secretar al Consiliului Suprem de Securitate (CSS) la 4 februarie 2022, cu un an înainte să fie propus la funcția de premier.
Integritatea în activitatea politică
În februarie 2013, Dorin Recean, fiind ministru de Interne în Guvernul condus de Vlad Filat, a fost protagonistul unui scandal mediatic, după ce în spațiul public a apărut înregistrarea unei discuții telefonice dintre el și Nicolae Vicol, pe atunci șef al Serviciului Fiscal de Stat. În discuții, Recean i-ar fi dat indicații șefului de la FISC, fiind supărat pe comportamentul acestuia. Discuțiile au apărut în spațiul public în contextul dosarului penal în care era vizat Nicolae Vicol, telefonul acestuia fiind interceptat.
Recean: Eu nu știu, Colea, eu te-am rugat ceva foarte clar. Dacă este necesar, eu am să-l trăsnesc personal. Dar te-am rugat să mă informezi, pe mine personal. Eu să văd în ce constă problema. Eu te rog un lucru duminică, dar astăzi tu ce faci?
Vicol: Ce am făcut?
Recean: Îți zic, Colea, dacă asta este modalitatea ta de a fi coleg, eu o să știu lucrul acesta și am să discut subiectul acesta, inclusiv cu prim-ministrul (Filat, n.r.).
Vicol: Stați un pic, da nu interpretați lucrurile așa, nu am dat eu indicații astăzi. Și nici vineri nu am dat nicio indicație.
Recean: Uite, ia și verifică ce fac oamenii tăi.
Vicol: Stați un pic, nu trebuie să ziceți în felul dat, că eu nu am dat nicio indicație. Puteți să verificați chestia aceasta pe intern.
Recean: Noi o să ne clarificăm cu asta, Colea. Eu te-am rugat un lucru, dacă există probleme, adă-l și eu am să-l trăsnesc cu capul de asfalt și am să-l trăsnesc cu capul de perete.
În februarie 2022, atunci când a fost numit consilier prezidențial, Recean a explicat pentru ZdG episodul din 2013.
„Da, există un fragment selectat intenționat al unei înregistrări, în care mă exprim foarte dur [apropo, fără înjurături], în momentul în care opream un abuz. Discuția a fost publicată la comanda lui Plahotniuc pentru a mă discredita în perioada acțiunilor poliției legate de multiplele scheme de la Moldtelecom și alte întreprinderi de stat, interpelările Interpol, eliminarea din sistem a oamenilor cu plic de la oligarh, ilegalitățile de la tragedia din Pădurea Domnească. Asta deranja. În presă au apărut înscrisuri, din care se vedea clar că erau alocate bugete speciale de sute de mii de euro pentru discreditarea MAI și a mea personală. Acum constatăm că „investiția” a funcționat”, declara Recean.
Tot atunci Recean a comentat și faptul că a fost ministru în Guvernul lui Vladimir Filat, ulterior condamnat penal pentru corupție.
„Da, am fost în Guvernul Filat. Dar nu consider asta un handicap. Fiecare răspunde pentru ceea ce face. Atunci, într-o perioadă scurtă, am reușit un salt enorm în desovietizarea poliției. Am dat independență poliției și Poliției de Frontieră de minister, am creat IGP, INI și IGSP, am schimbat procedurile, operațiunile, uniforma, automobilele, echipamentele, metodele de lucru, am introdus sisteme inteligente. Am reușit să convingem Uniunea Europeană să ne ofere finanțare directă de 60 de milioane de euro, bani ratați după lovitura de teatru dată de Plahotniuc. Acești bani ar fi trebuit să meargă la crearea noilor sectoare de poliție moderne, construite de la zero, pe principiul circumscripției polițienești; dar finanțarea a fost oprită după schimbările din Guvern și din Parlament.
Mai mult ca atât, în acel Guvern, dar și în cel condus de Leancă, am exprimat poziții distincte pe mai multe subiecte. Dacă vă amintiți, am supărat chiar și două treimi din deputații PLDM de atunci. Inclusiv am atenționat riscurile majore ale acordării garanției Guvernului pentru băncile falimentare în rezultatul furtului. Am și propus mecanisme concrete de eliminare a riscurilor”, susținea Recean.
În 2022, numirea lui Dorin Recean în funcția de consilier a stârnit un val de critici pe rețelele de socializare din partea unor politicieni. Ex-deputatul PPDA, Alexandr Slusari, susținea că numirea lui Recean în funcția de consilier prezidențial ar fi o „greșeală”, acuzând că acesta ar fi tolerat, în perioada funcției deținute în Guvernul Filat, „schemele puse la cale de acesta, preluate ulterior de alți doi foști conducători, Plahotniuc și Dodon”. Slusari a publicat și o notă a Serviciului de Informații și Securitate din 2019, adresată Maiei Sandu, în care se menționa că în perioada în care Recean era ministru de Interne, contrabanda cu țigări, prin regiunea transnistreană, „a prosperat”.
Tot Slusari l-a acuzat pe Recean că s-ar vedea, lunar, cu Vadim Krasnoselski, autoproclamatul liderul al regiunii transnistrene, și cu Vadim Gușan, proprietarul holdingului Șerif din regiune. Dorin Recean a negat afirmațiile, i-a cerut acestuia să le retragă și să-și ceară scuze publice. Pe portalul instanțelor de judecată există un litigiu civil între Recean și Slusari „cu privire la apărarea onoarei, demnităţii și reputaţiei profesionale”. Prima ședință este programată pentru 30 octombrie 2025.
Într-un alt litigiu, Recean a fost acționat în judecată de către Olesea Stamate, fosta președintă a Comisiei juridice și ex-membră PAS după comentariile făcute de acesta în toiul scandalului Legii privind amnistia. Deși inițial un judecător i-a restituit cererea, Stamate a mers din nou în judecată, iar o primă ședință, de pregătire a cauzei, a fost programată pentru 2 septembrie 2025, la judecătorul Victor Sandu.
În noiembrie 2022, pe site-ul moldova-leaks.com, creat în afara țării în aceeași lună, au fost publicate mai multe discuții atribuite lui Dorin Recean, care din februarie 2022 era consilier prezidențial pe probleme de securitate și secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate.
Majoritatea discuțiilor lui Dorin Recean poartă un caracter privat, iar unele au fost făcute înainte ca el să ajungă în funcțiile publice.
În unul dintre chaturi, Recean ar discuta cu Gheorghe Stepuleac, un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne. Acesta i-ar fi trimis lui Recean mai multe mesaje în perioada 22-24 octombrie 2022. În unul dintre ele se discută despre judecătorul Ion Chirtoacă, pe care Stepuleac ar fi încercat să-l promoveze. El scrie că „Musteță (cu referire la Dorel Musteață, președintele interimar al CSM, n.r.) pînăn prezent are teama că ION Chirtoaca e candidatul care ar putea sâi ocupe fotoliul prezent…. Nui dă aviz pozitiv de a fi numit prin decret Prezidențial judecător. ION a fost coleg de facultate cu noul șef la SIS MUSTEAȚĂ. N-are rudenie cu cel de la CSJ. E domeniul în care ai Greutate de Cuvînt . Ms !!! Fostul procuror interimar Robu ar pute spune mai mult….”. (Am păstrat mesajul original, fără a corecta greșelile gramaticale).
Dorin Recean nu i-a răspuns însă la aceste mesaje. Ion Chirtoacă este judecător la Judecătoria Chișinău, iar în perioada pretinselor mesaje, candidatura lui era pe masa președintei Maia Sandu pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. La 9 noiembrie 2022 însă, Maia Sandu a refuzat numirea lui Chirtoacă în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de rând cu alți 10 judecători. Dorel Musteață era atunci președinte interimar al CSM. Ulterior, la 30 august 2024, Maia Sandu l-a numit, totuși, pe Ion Chirtoacă, prin decret prezidențial, în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.
Într-o altă discuție, Recean ar fi primit, în luna august 2022, când ocupa funcția de consilier prezidențial și secretar al CSS, un mesaj de la fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, actualul politician fugar Gheorghe Cavcaliuc. Acesta îi cerea ajutor și menționa că „Eu nu-s cheie de biserică, știți bine că am trecut și cu Dvs. prin multe la timpul nostru când lucram împreună”.
După acest mesaj, Cavcaliuc a atașat o plângere prin care pare să ofere răspuns la întrebările formulate prin comisie rogatorie în cadrul cauzelor penale în care era vizat, dar și să se plângă pe procurorul care a instrumentat unul din dosarele penale intentate pe numele lui, Dumitru Răileanu. Recean i-a răspuns doar cu „salut”, iar după ce a primit cererea ar fi scris „ok”. După luna august, alte discuții între cei doi nu au fost înregistrate. Cavcaliuc a declarat, după apariția discuțiilor, că acestea ar fi autentice.
Într-un comentariu pentru ZdG, responsabilii din cadrul instituției prezidențiale au declarat că aceste „pretinse conversații sunt fabricate”. „Ca și în situațiile precedente, aceste pretinse conversații sunt fabricate”, a precizat atunci purtătoarea de cuvânt a Președinției, Sorina Ștefârță.
În 2024, fiind prim-ministru, Recean a criticat decizii luate de unii magistrați, insistând să le facă publice numele. Asociația Judecătorilor din Moldova a calificat declarațiile lui drept un atac la adresa independenței breslei.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declarația de avere și interese personale depusă la Comisia Electorală Centrală pentru alegerile din 28 septembrie 2025, Recean a indicat că a avut venituri de 243 de mii de lei din funcția de premier. Soția sa, Stela Recean, este vicepreședintă la Moldova-Agroindbank și a avut pentru anul 2024 venituri de 5,2 milioane de lei. Familia Recean a mai indicat 95 de mii de lei din veniturile obținute din dobânzi și 1,3 milioane de lei de la două companii: „Performa” SRL și „US Food Network”.
La capitolul bunuri, Recean a indicat că în 2025 și-a achiziționat cu 66 de mii de euro o mașină fabricată în 2024, fără a indica marca. El declară aceleași bunuri imobile pe care le-a indicat și înainte să ajungă în funcția de premier: o casă de locuit, o vilă și o încăpere auxiliară, un teren agricol și două terenuri intravilane.
Familia Recean deține în două bănci, una din R. Moldova, alta din România, circa 3,3 milioane de lei și cote-părți în patru companii, una fiind inactivă (Projestact SRL): „Performa” SRL (cotă de 50%) – servicii data&IT, „US Food Network” (cotă de 10%) – horeca și Farmacia Viola (cotă de 0,0005%). Recean mai declară că are obligațiuni de 100 de mii de lei la Moldova-Agroindbank cu o dobândă de 9,5%, dar și calitatea de membru al Consiliului „AO Automobil Club”.
Ziarul de Gardă a scris anterior că familia Recean locuiește într-o casă la sol, amplasată în orășelul Codru din municipiul Chișinău, construită pe un teren cumpărat de familia sa la mijlocul anilor ’90. Valoarea de piață a imobilului este de 4,5 milioane de lei, conform declarațiilor de avere și interese depuse de-a lungul timpului de către Dorin Recean. Casa are două niveluri și este monitorizată de camere video. Datele de la Cadastru arată că imobilul are o suprafață de 129,1 metri pătrați și o construcție subterană de 16 metri pătrați. În declarațiile de avere și interese ale lui Recean este indicat că imobilul ar avea o suprafață de 271 de metri pătrați. Terenul a fost cumpărat de familia Recean în 1996, iar imobilele de pe el au fost date în exploatare în anul 2008.
Familia Recean deține o vilă în România, cu o suprafață de 97 de metri pătrați, pe care a achiziționat-o la 7 octombrie 2021. Imobilul este situat pe un teren intravilan, cu o suprafață de 12 ari. Valoarea vilei este de 55 de mii de euro (circa 1,1 milioane de lei, n.r.), iar a terenului – de 5 mii de euro (circa 100 de mii de lei, n.r.), potrivit declarațiilor de avere depuse de Dorin Recean.
Vila se află într-o zonă pitorească, la poalele munților, în satul Câmpu Cetății din comuna Eremitu, județul Mureș. Localitatea se situează pe cursul superior al râului Nirajul Mare, pe un drum lateral, între satul Eremitu și stațiunea balneo-climaterică Sovata, la 38 de km de Târgu Mureș.
Firma „U.S. Food Network”, la care Recean are 10% din acțiuni, deține rețeaua de restaurante fast-food KFC din R. Moldova. Ea a fost înregistrată în R. Moldova în 2008. Alte 10% îi aparțin lui Traian-Cătălin Giosan, iar 80% – holdingului Sphera Franchise Group SA. Portofoliul holding-ului Sphera Franchise Group S.A. este alcătuit din toate companiile care operează în sistem de franciză brandurile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery și Taco Bell în România și KFC – în R. Moldova și Italia.
Traian-Cătălin Giosan este partener de afaceri cu Dorin Recean și la firma „Performa” SRL. Firma a fost fondată la 30 iunie 2015 și e administrată de Gheorghe Secrieru.
Traian-Cătălin Giosan este administratorul întreprinderii cu capital străin „Pro Digital”, care gestionează în R. Moldova postul de televiziune Pro TV Chișinău. Firma este fondată de „CME Media Enterprises”, o companie din Bermude care deține în totalitate televiziunile din grupul PRO TV SRL.
Dorin Recean a avut calitatea de fondator și la câteva companii care nu mai au activitate. „Progestact” SRL a fost lichidată în 2017. Recean a avut puțin peste 2% din capitalul social, fiind asociat cu alte 35 de persoane. Firma însă nu a funcționat niciodată.
„Dadlicom” SRL a fost lichidată în 2012. În această firmă Recean a fost partener cu Adrian Ciofu și Lilian Bejan, toți având câte 33%. Bejan este cel de la care Recean a cumpărat în 2021 vila din România.
Firma „Vistedor” SRL, lichidată în 2016, a fost deținută de Recean împreună cu Stela Recean, soția sa. Anterior, Recean a mai avut acțiuni la firma „Delta Consulting” SRL, fondată în 2007. Firma avea activităţi de consultanță pentru afaceri şi management, dar a fost și ea lichidată.
În martie 2015 Comisia Națională de Integritate (CNI), actuala Autoritate Națională de Integritate (ANI), a verificat declarația de avere a lui Dorin Recean și eventuala încălcare a regimului juridic al incompatibilităților. CNI s-a autosesizat după un articol publicat de jurnaliștii de la Rise Moldova, care scriau că Recean, fiind ministru de Interne, nu a declarat cota sa parte din compania „Vistedor” SRL.
În explicația sa, acordată CNI, Recean spunea că întreprinderea a fost inactivă din momentul înregistrării. El informa că întreprinderea și calitatea sa de fondator și administrator au fost omise din declarațiile sale anterioare din cauză că firma urma să fie lichidată de către organul fiscal.
„Doar în 2014 am constatat nelichidarea companiei. Tot atunci am anexat la adresa mea copia scrisorii Direcției Administrare Fiscală Centru a Inspectoratului Fiscal de Stat al mun. Chișinău prin care se confirmă lipsa activității economico-financiare a întreprinderii „Vistedor” SRL. Dorin Recean nu a fost salarizat pe parcursul întregii perioade de existență formală a companiei, Dorin Recean nu a semnat rapoarte, dări de seamă sau alte documente, cel puțin începând cu anul 2009”, scria Dorin Recean în explicația depusă la CNI.
„Se constată, cu certitudine, că din 2010 până în prezent (2015, n.r.) întreprinderea „Vistedor” SRL, nu a desfășurat careva activitate economică și nu a avut angajați care desfășoară activitate retribuită”, concluziona CNI, care a decis „clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării regimului juridic al incompatibilităților”.
Tot atunci, CNI a emis și un act de constatare, după ce s-a autosesizat din același articol, în care se menționa că, pe lângă firma „Vistedor”, Recean nu a declarat cota sa parte din firma „Progestact” SRL. Dorin Recean a explicat că nu a declarat acea cotă, pentru că „efectiv am cedat cota de participare anterior deținerii vreunei funcții publice. Urma ca această întreprindere să fie lichidată de către administrator, ea nefiind reînregistrată în registrul de stat al întreprinderilor…”.
CNI a mai stabilit atunci că Recean avea cinci conturi bancare cu sold nesemnificativ, pe care nu le indicase în declarația de avere, dar a clasat cauza „ținând cont de explicațiile persoanei supuse controlului și de faptul că omisiunile admise în conținutul declarației depuse, în opinia Comisiei, sunt neesențiale și nu s-au produs cu rea-credință, totodată fiind inexistentă situația de diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă. Se constată lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013”, se precizează în actul emis de CNI.
În 2023, atunci când a devenit premier, Recean a oferit câteva explicații despre averea sa pentru Ziarul de Gardă: „Casa din satul Câmpu Cetății aparține familiei mele, așa cum este indicat în declarația mea. Am procurat casa de la domnul Bejan, care a decis să o vândă din rațiuni economice. Vreau să evidențiez: cumpărarea casei a fost înregistrată conform tuturor rigorilor și plata s-a făcut prin transfer bancar, care a trecut toate procedurile de conformitate. Motivul pentru care am decis să procurăm casa este unul cât se poate de simplu. Este un loc liniștit, într-o localitate rurală, un loc bun pentru toată familia noastră, dat fiind că după 2016 eu mă aflam deseori perioade mai lungi în România și planificam să cresc numărul vizitelor și al zilelor de ședere în România.
217 metri pătrați este suprafața reală locuibilă a casei din orășelul Codru. Informația de la Cadastru nu este completă. În declarațiile de avere și interese personale eu am indicat suprafața reală.
Compania U.S. „Food Network” SRL își îmbunătățește gradual performanța, datorită efortului consistent al managementului.
După plecarea din Guvern, la începutul anului 2015, am format compania „Performa” SRL, activitatea inițială fiind cea de dezvoltare a produselor IT. Ulterior, am migrat în dezvoltarea de soluții de analiză date (inclusiv big data) și decisioning. Am dezvoltat parteneriat cu unul din cei mai mari furnizori internaționali din acest domeniu și, gradual, compania are ca obiectiv creșterea volumului de activități”, spunea Dorin Recean.
Tot în 2023, ZdG scria că în opt luni de activitate la Guvern, premierul Dorin Recean a plătit din resursele proprii cu circa 100 de mii de lei postări sponsorizate pe pagina sa de Facebook, prin care a promovat activitatea Guvernului: „Postările sponsorizate sunt plătite de către prim-ministru din resursele proprii, pentru a nu cheltui bani publici. Aceste cheltuieli, dacă vor depăși suma stabilită de lege privind sumele care necesită a fi declarate – vor fi declarate neapărat”, a declarat atunci Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al premierului.
În octombrie 2022, Ilan Șor, pe atunci deputat care fugise din R. Moldova în 2019, după căderea regimului Plahotniuc, l-a acuzat pe Dorin Recean, care era consilier prezidențial în domeniul apărării și securității naționale, că ar deține peste „șapte milioane de euro și dolari sau echivalentul a 150 de milioane de lei” nedeclarați în „două conturi din străinătate”. Șor a spus că Recean ar avea mai multe conturi în țară și peste hotare, inclusiv în SUA, Marea Britanie, Austria, Lituania și România.
În replică, Recean, a afirmat că nu posedă „proprietăți, conturi, bani sau alte comori ascunse decât cele declarate oficial”.
„Șirul de știri false din ultimele zile continuă și astăzi (…). Cetățeanul Șor a participat activ la prădarea țării de un miliard și se află în căutare internațională. El trebuie sa întoarcă banii pe care i-a furat de la cetățeni! Acești bani vor fi suficienți pentru a rezolva problema compensațiilor și suplimentului la pensie pentru următorii ani. Plus, cu aceste resurse poate fi integral dezvoltat Institutul Oncologic – unde se tratează mame și copii. Nimic nu-l poate salva de la răspundere. Este subiectul legislației penale a R. Moldova și a celei internaționale. Simte că lațul se strânge. Ilan Șor, întoarce banii furați și vino acasă și ispășește-ți pedeapsa (…)”, scria Recean într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Integritatea în gestionarea funcției publice
Printr-o decizie a Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității din 17 octombrie 2013, Dorin Recean, ministru de Interne pe atunci, a fost găsit vinovat pentru că, „prin inacțiune, a încurajat hărțuirea la locul de muncă comisă de subalternul său, Vladimir Maiduc, în adresa polițistului Ruslan Saachian”. Recean nu a fost de acord cu decizia și a atacat-o în instanță, dar ulterior, un reprezentant al MAI a retras cererea.
Tot legat de cazul Saachian, un fost polițist controversat, care a figurat în mai multe procese legate de protestele sângeroase din 7 aprilie 2009, în 2013, instanța de judecată a anulat un proces verbal cu privire la contravenţie emis pe numele lui Recean de un executor judecătoresc, după ce acesta evitase să-l repună pe Saachian în funcție, în baza unor decizii judecătorești.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest profil este realizat în cadrul unui proiect al Asociației Presei Independente (API).
