SONDAJ Putin (din nou) președinte: care sunt consecințele directe și sau indirecte pentru R. Moldova?

Actualul președinte al Federației Ruse, Vladimir Putin, rămâne în fotoliul de la Kremlin pentru încă șase ani. În urma „alegerilor” desfășurate în perioada 15-17 martie, acesta ar fi fost votat de peste 87% din alegători. Acum doi ani, la granița R. Moldova, Putin a declanșat un război, iar tensiunile dintre Moscova și Chișinău ating noi dimensiuni. Care sunt consecințele directe și/ sau indirecte pe plan socio-economic și politic pentru R. Moldova ale începerii celui de-al cincilea mandat de președinte al lui Putin?

Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”

Alegerile acestea trebuie să fie tratate cu foarte multă responsabilitate de autoritățile de la Chișinău. Acum, Vladimir Putin are o confirmare prin „voturi” că poate să continue ceea ce a început încă în anul 2014 prin anexarea Crimeei. Putin poate să spună în declarațiile oficiale că sunt afacerile interne și externe ale Republicii Moldova, o țară prea mică pentru a merita efortul, dar realitatea este alta. 

Cel mai mare risc este subminarea eforturilor depuse de statul Republica Moldova și cetățenii săi pentru integrarea europeană. Dacă facem pași înapoi în acest sens, atunci vom oferi spațiu Moscovei să preia controlul asupra procesului decizional. Și atunci, nu va mai fi nevoie de investiții financiare sau politice, sau militare din partea Rusiei pentru a opri dezvoltarea democratică a Republicii Moldova.

Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX

După aceste alegeri, un lucru este cert – nu ne putem aștepta la o evoluție pozitivă în relațiile dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Retorica pe care o observăm în ultimul timp la adresa autorităților R. Moldova nu este una prietenoasă sau diplomatică. Cu atât mai mult că autoritățile de la Chișinău condamnă agresiunea F. Ruse împotriva Ucrainei. În acest context, evident că totul depinde de soarta războiului din țara vecină. 

Kremlinul va încerca de fiecare dată și cu orice ocazie să creeze probleme R. Moldova prin intermediul actorilor interni din țară, a finanțării acestora și a dezinformării. 

Războiul va continua, însă R. Moldova este încă în stare să asigure drepturile socioeconomice ale refugiaților ucraineni. A făcut față numărului mare de refugiați de la începutul războiului și acum avem un număr moderat. Au plecat mulți. Totuși, ținând cont de numărul destul de mare de alegători cu cetățenie rusă care au votat la alegerile de pe 17 martie, probabil nici ucrainenii nu se mai simt în siguranță și puțini vor fi cei care vor rămâne în R. Moldova.

Ecaterina Mardarovici, ex-deputată 

Mai previzibile alegeri nicăieri și niciodată n-au fost. Nu putem ști ce plan diabolic are Rusia lui Putin pentru R. Moldova. Cred că noi interesăm mai puțin, totul depinde de ce se va întâmpla în Ucraina. M-aș concentra pe numărul celor din stânga Nistrului care au ieșit la vot – mult mai puțini decât au fost vreodată. Acesta și pentru ruși este un semnal. Ei au scos acolo maximum posibil, chiar cu toată propaganda, manipularea și resursele pe care le-au trimis în regiune, luând banii din gura rușilor care mor de foame, pentru această „cauză”. O mare parte din locuitorii regiunii cu cetățenie rusească și-au dat seama că locul lor nu este în Rusia, cu un președinte ca Putin. 

Aici ne vor ține în continuare în această alertă, manipulare și frică, dar armele lor pentru R. Moldova vor fi dezinformarea, consolidarea partidelor prin injectarea masivă cu bani – a partidelor pro-Putin.

Viorel Chivriga, expert economic

Situația rămâne una incertă privitor la prezența produselor moldovenești pe piața din F. Rusă, dar și în celelalte state din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Dacă vorbim despre livrările de resurse energetice, Moldova a devenit mai independentă față de unii furnizori unici și asta bate greu la cântarul unde eram foarte vulnerabili. Rusia are mai puține piste pentru un șantaj direct. Eu nu văd o cooperare între operatorii economici din țară și din cadrul CSI. Au existat posibilități foarte mari, dar au fost irosite pe parcursul ultimului deceniu și nu din vina Moldovei, ci a F. Ruse. 

Suport special unei regiuni din țară, cum este UTA Găgăuzia, nu este foarte posibil. În primul rând, logica relațiilor bilaterale nu există în acest caz. Relațiile se construiesc între state, și nu între state și unele regiuni. Prin astfel de acțiuni, sunt distruse relațiile interstatale. Pe de altă parte, atât regiunea găgăuză, cât și stânga Nistrului, au beneficiat de îndemnuri, nu de suport și nu de ajutoare, anume pentru a destabiliza situația. Așa s-a întâmplat și când au fost sistate transporturile în F. Rusă. 

R. Moldova a făcut tot posibilul pentru a sprijini partea ucraineană și mai ales, oamenii care și-au găsit refugiul în țară sau cei care au tranzitat-o. Pentru o țară mică e un gest prietenos, așa cum trebuie să fie. Și mulți ucraineni ajunși în Moldova deja fac ceea ce făceau în Ucraina până la război. Sunt afaceri create, conexiuni care vor livra rezultate foarte bune în perioada de restabilire a Ucrainei.