sondaj Câte partide mai trebuie R. Moldova ca lucrurile să meargă în bine?

În R. Moldova sunt în curs de apariție, pe lângă cele peste 50 înregistrate, alte două formațiuni politice noi: Partidul Schimbării și Partidul Puterea Oamenilor. Partide noi, promisiuni noi. În cei aproape 30 de ani de existență, R. Moldova și-a legat speranțele de lideri și partide cu ideologii mai vechi și mai noi, mai la vedere sau de buzunar, care au jurat să slujească intereselor naționale, dar și le-au făcut pe ale lor, de clan sau străine. Unele au eșuat din fașă, altele, remachiate, mai guvernează și azi.

Vasile Zgardan, deputat în Primul Parlament

Greu de spus, câte… Ar fi ideal să avem un partid cu doctrină liberală, unul cu social-liberală, unul reformator și unul conservator (creștin). În realitate, partidele de pe piața politică de la noi pot fi împărțite în trei categorii: pro-europene, pro-ruse și unioniste. E regretabil că apariția noilor partide reprezintă ambițiile unor lideri politici noi, care cred că cel mai bine se pot afirma prin crearea unui partid decât aderarea la unul existent. Și vina nu e doar a lor, deoarece multe partide nu acceptă să fie deranjate de un suflu proaspăt, de idei noi, cu oameni noi… Deocamdată, nu văd posibilă o schimbare a situației, atât timp cât societatea este împărțită pe criterii geopolitice, săracă, îmbătrânită și măcinată de o corupție profundă.

Vlada Ciobanu, Centrul de Politici și Reforme

Fiecare cetățean sau grup de cetățeni, dacă dorește, trebuie să aibă dreptul să înregistreze un partid politic. Apariția unor noi partide este adesea întâmpinată destul de bolnăvicios – că ar fura din voturile sau oportunitățile cuiva. Or, dreptul de asociere este unul fundamental pentru o democrație. Cetățenii ar trebui încurajați să aibă un cuvânt de spus în politică. Partidele noi pot încuraja schimbarea și competiția de idei, pot trezi interesul celor care nu se simt reprezentați de clasa politică actuală. Tradițional, politicienii din R. Moldova nu sunt prea îndrăzneți și urmează cam aceleași politici și discursuri. Provocarea, până la urmă, e cine reușește să construiască un partid cu viziune, politici, structură, reprezentativ, transparent și democratic.

Iurie Reniță, deputat

Numărul exagerat de partide politice nicidecum nu demonstrează nivelul avansat al democrației sau pluralismul politic în acțiune. E o abordare greșită. „Aparițiile” politice de ultimă oră comportă, mai degrabă, un caracter electoral, inițiat de către partidele care consideră că deja sunt în stare să obțină la viitorul scrutin o majoritate parlamentară. Sfântă naivitate politică! Realitățile politice ne demonstrează că e necesară o consolidare responsabilă a segmentului pro-european și pro-românesc, și nu clonarea unor partiduțe care pretind că fac parte anume de pe același eșichier politic. Nu cred că suntem la ora fericită a „Schimbărilor”, chiar și cu „Puterea Oamenilor”.

Viorel Furdui, Congresul Autorităților Locale

Nu numărul e problema, ci faptul că majoritatea sunt de formă, lideri și ștampilă. O altă problemă este sistemul politic de la noi. Lipsește o diferențiere ideologică a partidelor. Și sistemul electoral actual (cel proporțional), NU asigură o democrație internă veritabilă, promovarea și avansarea în cadrul partidelor a unor personalități de valoare. De obicei, servilismul față de liderul de partid prevalează. Parlamentarismul (vedem componența și activitatea ultimelor parlamente) a fost discreditat. Pentru a aduce în politică oameni de calitate, e necesară schimbarea sistemului electoral, individualizarea lui. Ar trebui să acceptăm sistemele funcționale din statele baltice, din Norvegia, Slovacia, Cehia sau Ungaria – sisteme proporționale cu liste deschise.

Anatol Petrencu, istoric

Nu e o problemă că vor mai apărea două partide noi. Problema e că la noi partidele sunt folosite ca trambulină pentru un cerc restrâns de persoane de a accede la putere, de a ajunge în funcții, de a se îmbogăți, făcându-și interesele sau promovând interese străine. Noi nu avem partide doctrinare clasice, cu identități ideologice clare. Aici e problema – la număr sunt multe, dar diferența nu este decât în lideri. Într-un sistem politic ca acesta, interesul societății pentru politică, practic, nu există, pentru că nu există proiecte serioase de țară, de modernizare, unificatoare… Ăsta e specificul R. Moldova.

Pentru conformitate, P.G.