Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Situația Drepturilor Omului în R.…

Situația Drepturilor Omului în R. Moldova

Scandalurile de corupție și criza economică au cauzat o serie de proteste anti-guvernamentale. Numărul de reclamații de tortură și alte rele tratamente a scăzut ușor, în timp ce impunitatea pentru tortură a persistat. Marșul LGBTI s-a desfășurat fiind supravegheat de forțele de poliție, crimele de ură pe motiv de orientare sexuală sau identitate gender nu au fost abordate în mod eficient.

Background
În luna mai, s-a aflat că în luna noiembrie 2014 a dispărut 1 miliard de dolari SUA din trei bănci moldovenești prin tranzacții bancare suspecte. La 6 septembrie, zeci de mii de oameni au participat la un protest pașnic în Chișinău, cerând demisia președintelui și a guvernului, iar sute de protestatari s-au instalat în corturi în centrul orașului. Opt activiști dintr-un partid de stânga au încercat să intre cu forța Procuratura Generală și au fost reținuți; liderul acestora, Grigore Petrenco, și alte șase persoane, au fost acuzați în mod repetat, de încercare de a incita tulburări în masă. Un grup de protestatari continua să protesteze în corturi, în centrul Chișinăului, și la sfârșitul anului.

Dezvăluirile politice și din mass-media au condus la mai multe demisii de profil înalt, inclusiv a trei prim-miniștri pe parcursul unui singur an. Liderului Partidului Liberal Democrat din Moldova și fost prim-ministru, Vlad Filat, i s-a retras imunitatea parlamentară prin votul surprinzător din parlament la data de 15 octombrie. În aceeași zi el a fost reținut fiind suspectat de acte de corupție.

Tortura și tratamentul inuman
Tortura și tratamentul inuman aplicat de către ofițerii de poliție deținuților a persistat, în ciuda reformei anunțate în cadrul Ministerului de Interne.

Procuratura Generală a înregistrat 319 plângeri în prima jumătate a anului 2015, o reducere nesemnificativă în comparație cu aceeași perioadă a anului 2014. Impunitatea rămâne a fi o problemă – în doar 53 de cazuri a fost inițiată o investigație și au fost pronunțate 6 condamnări cu închisoarea.

Problema persistentă a condițiilor inumane și degradante în detenție preventivă a fost din nou adusă în atenția publicului prin reținerea lui Vladimir Filat și a membrilor „grupului Grigore Petrenco”.

La 30 iunie, CSJ a revizuit sentința de patru ani cu executare pentru fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc. Acesta a fost anterior condamnat pentru neglijență în serviciu în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, care a dus la decesul lui Valeriu Boboc și la maltratarea a zeci de protestatari în timpul protestelor stradale. Curtea i-a atribuit o amenda de 20.000 de lei și l-a achitat pe Vladimir Botnari, fostul comisar de poliție al capitalei, care anterior a fost condamnat la doi ani cu suspendare.

În martie, Curtea de Apel Chișinău l-a declarat vinovat de „abuz de putere și vătămarea intenționată a integrității fizice” în legătură cu moartea lui Valeriu Boboc pe un fost polițist, care fost condamnat la 10 ani de închisoare. Polițistul a fugit Moldova, iar sentința a fost pronunțată în lipsa acestuia.

Libertatea de exprimare
La începutul lunii septembrie, mai mulți telespectatori din diferite regiuni ale țării s-au plâns de bruierea semnalului de transmitere a televiziunii Jurnal TV, provocând presupuneri precum că perturbările ar fi fost cauzate de către operatorul național de telecomunicații Moldtelecom, pentru a limita aria de acoperire a postului de televiziune care, la 6 septembrie difuza protestul în masă de la Chișinău. Unii operatori de televiziune prin cablu au blocat transmisiunea postului de televiziune Jurnal TV invocând probleme tehnice.

Drepturile LGBTI
Un marș organizat de comunitatea LGBTI a avut loc la 17 mai, la Chișinău, securizat de forțele de ordine. Grupuri de contra-protestanți, inclusiv activiști creștini-ortodocși, au încercat să perturbeze evenimentul și au aruncat ouă și petarde asupra participanților. Cinci atacatori au fost reținuți de poliție, dar nu se cunoaște dacă li s-au adus acuzații.

Discriminarea
Crimele bazate pe ură, care nu sunt considerate crime distincte conform Codului Penal, nu sunt, în cele mai multe cazuri, raportate și sunt investigate insuficient, fiind calificate ca acte de huliganism sau de jaf. Organizația GenderDoc-M a înregistrat patru cazuri de crime bazate pe ură și 19 incidente motivate de ură. În septembrie, Curtea Supremă de Justiție a anulat decizia instanței inferioare achitându-l pe Episcopul Marchel de la Mitropolia Moldovei, care a fost acuzat de discurs de ură, incitare la discriminare și de răspândire de informații false. Episcopul a cerut ca persoanelor LGBTI să le fie interzisă activitatea în domeniile educație, medicină, deservire deoarece, conform spuselor lui, „92% dintre ei sunt infectate cu HIV”.