REMEMBER 2 august 1940: adevăratele semnificaţii – Ziarul de Gardă
  • REMEMBER 2 august 1940: adevăratele semnificaţii

    REMEMBER 2 august 1940: adevăratele semnificaţii
    de
    05 august 2010 | 16:09

    287-evacuareLa 2 august 1940, Sovietul Suprem al URSS, printr-un decret special, a decis constituirea RSS Moldoveneşti şi includerea acesteia în componenţa imperiului sovietic.

    Actul de constituire a RSS Moldoveneşti, emis în mod ilegal de autoritatea legislativă a statului sovietic de ocupaţie, a reprezentat consecinţa Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, fiind contrar voinţei şi intereselor populaţiei româneşti majoritare din teritoriile anexate, precum şi legislaţiei internaţionale.

    Acest act a avut urmări deosebit de tragice pentru populaţia băştinaşă, care în deceniul ce a urmat a fost supusă unui adevărat genocid de către organele de represiune sovietice.

    În cadrul RSSM au fost încorporate 6 din cele 14 raioane ale RASSM şi 6 din cele 9 judeţe ale Basarabiei. Decretul din 4 noiembrie 1940 al aceluiaşi Soviet Suprem al URSS legifera delimitarea frontierelor dintre RSS Moldovenească şi RSS Ucraineană, care au fost trasate de o manieră arbitrară, încălcându-se principiul etnic, în baza căruia s-ar fi operat dezmembrarea teritorială a Basarabiei şi a RASSM. Decuplarea sudului Basarabiei şi încorporarea lui în teritoriul Ucrainei s-a operat în baza unor criterii geopolitice sovietice, ţinându-se cont de importanţa strategică deosebită a acestei regiuni, riverane la Marea Neagră şi la Dunăre.

    Odată cu invazia militară sovietică în Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, aici au fost importate de peste Nistru instituţiile sovietice de partid şi de stat, inclusiv cele represive, cu întreg contingentul de angajaţi, de sorginte străină. Alături de NKVD, importat, de asemenea, în acest spaţiu, tribunalele militare au constituit principalele instrumente ale violenţei şi terorii contra unei populaţii paşnice, care n-a avut nici cea mai mică vină faţă de autorităţile sovietice, cu care nu era, până la respectiva invazie, în niciun fel de raporturi.

    Publicitate
    Publicitate

    În grabă, au fost instituite numeroase organe de represiune, care vor începe, în scurt timp, instrumentarea unor simulacre de procese de judecată, în cadrul cărora vor fi condamnate la moarte mii de persoane nevinovate, alte zeci de mii fiind expediate în închisori şi lagăre de concentrare. La 10 iulie 1940, Lavrenti Beria, şeful NKVD, i-a cerut lui Veaceslav Molotov, şeful guvernului sovietic, majorarea esenţială a contingentului NKVD, desantat în teritoriile ocupate, pentru completarea statelor acestei structuri şi a noilor închisori, instituite de administraţia sovietică. Deja în vara anului 1940, maşinăria morţii funcţiona la turaţii maxime, făcând numeroase victime printre locuitorii paşnici ai Basarabiei şi nordului Bucovinei. Doar în perioada 28 iunie-4 iulie 1940, adică în prima săptămână a ocupaţiei, în judeţele Chişinău, Bălţi, Cetatea Albă şi Cernăuţi au fost arestaţi 1.122 de oameni, foşti funcţionari ai statului român sau persoane suspectate de colaborare cu instituţii româneşti. În vara 1940, sunt completate primele liste ale celor care urmau a fi împuşcaţi.

    Din primele zile, autorităţile de ocupaţie declanşează o vastă operaţiune de despuiere abuzivă a proprietăţilor mobile şi imobile ale unui important contingent de populaţie. În felul acesta, în teritoriile ocupate este violat, în mod barbar, dreptul consfinţit şi protejat cu stricteţe de legislaţiile ţărilor cu regimuri democratice – cel al proprietăţii private. Aceste politici au condus la confiscarea în beneficiul statului sovietic a sute de întreprinderi industriale, bănci, instituţii de credit, întreprinderi comerciale, unităţi de transport, de comunicaţie, hoteluri, case de locuit, terenuri arabile ale aşa-zişilor “moşieri” şi ale ţăranilor înstăriţi. Toţi proprietarii, în scurt timp, vor fi duşi în lagăre de concentrare, de unde foarte puţini vor reuşi să revină. Apogeul acestor politici în primul an de ocupaţie sovietică a Basarabiei şi nordului Bucovinei l-au constituit deportările în masă din zilele de 12—15 iunie 1941, când din aceste teritorii au fost deportate 22.648 de mii de persoane. O parte considerabilă a acestor victime inocente au fost copiii minori.

    O consecinţă dramatică a anexării Basarabiei, nordului Bucovinei şi ţinutului Herţa la URSS a fost exodul populaţiei, care, în grabă mare, şi-a abandonat bunurile mobile şi imobile, căutând refugiu în România. Către sfârşit de octombrie 1940, Comisariatul general pentru asistenţa refugiaţilor din Basarabia şi Bucovina constatase că doar din Basarabia, către acel moment, reuşiseră să se refugieze în Vechiul Regat peste 100 mii de persoane. Exodul din teritoriile ocupate a continuat şi în lunile următoare.

    În acelaşi timp, zeci de mii de tineri din RSSM erau mobilizaţi cu forţa la muncă în minele de cărbune, la construcţii, la uzinele metalurgice etc. din Siberia. Aceştia au constituit o altă categorie de victime ale regimului sovietic de ocupaţie, întrucât au fost despărţiţi, contrar voinţei lor, de rude, prieteni şi de baştina lor, fiind condamnaţi la munci grele, în condiţii vitrege, cu consecinţe dezastruoase pentru mulţi dintre ei, soldate chiar şi cu pierderea vieţii.

    Un alt element negativ al politicilor antiumane promovate de sovietici în teritoriile ocupate a fost evacuarea forţată a celor peste 100 mii de etnici germani din sudul Basarabiei şi nordul Bucovinei. Această operaţiune s-a desfăşurat la 17 septembrie-22 octombrie 1940 şi a culminat cu repopularea localităţilor abandonate de etnicii germani cu populaţie alogenă – ucraineană şi rusă, adusă din stânga Nistrului, în detrimentul populaţiei autohtone şi majoritare din Basarabia şi nordul Bucovinei. Astfel, scopul scontat de autorităţile de ocupaţie — de a schimba coraportul dintre alogeni şi autohtoni în aceste regiuni, fusese atins.

    Concomitent, autorităţile sovietice declanşează o vastă operaţiune de suprimare a culturii naţionale în teritoriile ocupate. Şcolile cu predare în limba română sunt lichidate şi înlocuite cu cele cu predare în limba rusă şi „moldovenească”, cu caractere ruseşti. Ideologia comunistă, cu o pronunţată tentă românofobă, devine principala pârghie de îndoctrinare şi de spălare a creierilor noilor generaţii în teritoriile ocupate. Au fost închise publicaţiile periodice de limbă română, teatrele, alte instituţii de cultură. Modul de viaţă sovietic, cu toate elementele lui indispensabile, este implementat, de o manieră brutală în societatea basarabeană. Mii de învăţători, medici, oameni de cultură sunt supuşi represiunilor, în locul lor fiind aduse cadre de specialişti din URSS.

    În Basarabia şi nordul Bucovinei, în mod abuziv, sunt lichidate Mitropolia Basarabiei şi cea a Bucovinei, locaşurile sfinte fiind subordonate, contrar canoanelor bisericeşti, Patriarhiei ruse. O bună parte a bisericilor şi mănăstirilor au fost închise şi transformate în grajduri, depozite sau ospicii. Concomitent, sunt exterminaţi fizic sau trimişi în lagăre de concentrare numeroşi preoţi şi alţi reprezentanţi ai clerului.

    Publicitate

    Consecinţele actului din 2 august 1940 au fost sutele de mii de victime din perioada celei de-a doua ocupaţii sovietice, din 1944, provocate de deportările care s-au ţinut lanţ în anii 1945—1949 şi în 1951, de foametea organizată din 1946—1947, de trimiterea în lagărele de concentrare a zeci de mii de oameni, de condamnarea altor câteva zeci de mii de gospodari la ani grei de închisoare pentru că nu achitase integral cotele obligatorii de produse agricole către statul sovietic, de mobilizările forţate la muncă în cadrul aşa-numitului FZO etc.

    O axiomă definitorie a caracterului real al unei formaţiuni statale o constituie onorarea principalei sale obligaţiuni – cea de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţenilor săi. Trâmbiţata statalitate moldovenească a fost una butaforică, întrucât aceasta nu a fost în stare să-şi apere cetăţenii de teroarea şi violenţa declanşată de regimul sovietic de ocupaţie, care a făcut victime sute de mii de oameni nevinovaţi.

    Dintr-un comunicat de presă al Partidului Liberal


    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Guvernul anunță că deciziile luate de CTESP Orhei prin care elevii pot frecventa școlile, iar nunțile pot fi organizate, sunt „o încălcare a legii” și sunt „nule”

    În contextul deciziilor aprobate de către Comisia Teritorială Extraordinară de Sănătate Publică (CTESP) din raionul Orhei, Guvernul Republicii Moldova vine cu câteva precizări importante: deciziile anunțate de…
    Guvernul anunță că deciziile luate de CTESP Orhei prin care elevii pot frecventa școlile, iar nunțile pot fi organizate, sunt „o încălcare a legii” și sunt „nule”

    VIDEO/ Care sunt schimbările majore între gestionarea crizei provocate de Covid-19 de Guvernul dvs față de Guvernul precedent? Răspunde prim-ministra Natalia Gavrilița

    Natalia Gavrilița, prim-ministra R. Moldova afirmă, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, că ar exista mai multe diferențe între gestionarea crizei provocate de Covid-19 de către guvernul pe care-l conduce ș…
    VIDEO/ Care sunt schimbările majore între gestionarea crizei provocate de Covid-19 de Guvernul dvs față de Guvernul precedent? Răspunde prim-ministra Natalia Gavrilița

    Președintele Armeniei și-a anunțat demisia

    Armen Sarkissian, președintele Armeniei, şi-a prezentat demisia duminică, 23 ianuarie. El și-a motivat decizia prin faptul că prevederile constituţionale nu îi oferă prerogative suficiente pentru a influenţa ev…
    Președintele Armeniei și-a anunțat demisia