Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Problemele din sistemul bancar erau…

Problemele din sistemul bancar erau cunoscute din anul 2009. În 2016, statul va plăti 680 mln de lei

La 2 decembrie, deputaţii s-au întrunit într-o şedinţă specială pentru a discuta despre delapidările din sistemul bancar şi măsurile întreprinse pentru elucidarea acestei situaţii. În cadrul şedinţei au fost audiaţi procurorul general, Corneliu Gurin, şeful SIS, Mihai Balan, directorul CNA, Viorel Chetraru, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu şi guvernatorul interimar al BNM, Dorin Drăguţanu. Prima parte a şedinţei, când şi-a expus raportul procurorul general, s-a desfăşurat cu uşile închise, la iniţiativa comuniştilor, susţinută prin votul PD şi PL.

După două ore de şedinţă cu uşile închise, timp în care a fost audiat raportul procurorului general, Parlamentul a decis să continuie dezbaterile în şedinţă publică. Şeful CNA a fost întrebat de deputaţi despre figuranţii pe dosarul „miliardului”, autodenunţul lui Ilan Şor, schemele de spălare a banilor, dar şi despre sumele de bani care au fost scoase din ţară prin intermediul creditelor neperformante.

Astfel, primul dosar pe marginea „jafului bancar” a fost deschis pe 28 iunie 2014. De atunci, CNA a intentat 44 de dosare pe numele a 54 de persoane, dintre care 20 de dosare au fost trimise în judecată, toate pe numele unor foşti angajaţi ai BEM. Totodată, CNA mai anchetează 24 de dosare. Acestea vizează obţinerea creditelor prin înşelăciuni, dosare de spălare de bani, de gestionare frauduloasă a BEM, Băncii Sociale şi Unibank, cu referire la neraportarea tranzacţiilor şi a creditelor neperformante, dar şi dosare pentru obstrucţionare. Valoarea totală a prejudiciului, potrivit procuraturii, e de 13,5 miliarde de lei.

Pe parcursul investigaţiilor, au fost aplicate sechestre în valoare de 28 de milioane de lei, dar şi asupra a 44 de bunuri mobile, imobile, echipament agricol, valoarea cărora rămâne nestabilită. În cadrul acestor cauze penale au fost audiate 386 de persoane, au fost efectuate 111 percheziţii, 56 de ridicări, 36 de expertize, 49 de solicitări de asistenţă ce ţine de circuitul banilor.

Până acum, a fost stabilit circuitul creditelor doar pentru 200 milioane USD, transferaţi prin Letonia, Cipru, Elveţia, Germania, China, Estonia. Pentru identificarea circuitului sunt implicate ţări precum Rusia, Marea Britanie, Letonia, Panama, Cipru etc.

Referitor la posibilitatea de recurerare a banilor, Chetraru spune că totul depinde de unele informaţii asupra cărora se aşteaptă confirmare. Totodată, acesta afirmă că „o bună parte din bani s-au întors în tară, inclusiv în aeroport. Investiţiile care au fost făcute în diferite domenii”.

Chetraru a vorbit şi despre prelungirea mandatului de arest pe numele lui Vlad Filat, precizând că este o decizie bazată pe probele acumulate de procurori.

Chetraru şi Gurin au fost întrebaţi dacă au existat imixtiuni politice în acest dosar. „Dacă au fost imixtiuni… În opinia mea, şi audierile de astăzi sunt imixtiuni. Nu e treaba deputaţilor ce fac propcurorii pe dosar”, a precizat Chetraru. „Încercările de demiteri tot sunt imixtiune. Protestele, campaniile din presă, la fel. Sigur că ar fi mai uşor dacă ele nu ar exista, şi ne-ar permite să ne dedicăm lucrărilor de investigaţie şi nu ar trebui să ne apărăm de atacuri aberante şi inutile”, a precizat Gurin.

Mihai Ghimpu a insistat să afle numele persoanei care ar sta în spatele schemelor de delapidări. Directorul CNA a refuzat să ofere nume, dar a menţionat că ştie cine-i persoana în cauză. Totodată, procurorul general a spus că nu există certitudinea că în spatele schemelor a stat o singură persoană, ci se examinează acţiunile unui grup concertat. De asemenea, şeful CNA a precizat că Ilan Şor îşi păstrează statul special în dosarul furtului de la BEM, deoarece colaborează cu procurorii. în acelaşi timp, el este învinuit pe alt caz, deschis la 4 decembrie 2014.

Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu a declarat că BNM a acordat credite celor trei bănci cu probleme, deşi se cunoştea că acestea sunt falimentare şi nu vor avea de unde restitui banii.

„Era clar de la început că atunci când s-au acordat creditele de către Guvern băncile erau falimentare şi era clar că nu puteau recupera aceşti bani. Din punct de vedere al colapsului sistemului bancar, decizia a fost una corectă. În caz că statul nu intervenea, riscurile şi impactul pentru ţară puteau să fie mult mai dramatice decât costurile pe care şi le-a asumat statul”, a declarat Anatol Arapu, în cadrul şedinţei Parlamentului.

Arapu spune că, pentru acoperirea datoriei de 14 miliarde de lei, în 2016, din Bugetul de Stat vor fi scoşi 650-680 de milioane de lei, adică echivalentul a totalul pensiilor şi îndemnizaţiilor sociale pentru o lună. Şi asta, la o dobândă de 5%. Întrebat despre valoarea gajului din cele trei bănci, Arapu s-a eschivat de la răspuns, iar într-un final a spus că nu cunoaşte acest lucru.

Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat că, din punct de vedere legal, a întreprins toate măsurile pentru stabilizarea situaţiei. „Doar administrarea specială putea salva situaţia. Din 2010, probabil şi mai devreme, Guvernul şi Ministerul Finanţei au fost informate că se fură din bănci, respectiv, ar fi trebuit să se adreseze instanţei. Problemele în BEM au fost discutate de BM şi FMI cu reprezentanţii Guvernului încă în 2013. Nu-mi aduc aminte de lichidare în 2013. Despre lichidare se vorbea deschis la mijlocul anului 2014, când era clar că băncile n-o să iasă din acea situaţie”, a menţionat Drăguţanu. Acesta a recunoscut că liderii AIE au fost anunţaţi în 2014 despre neregulile identificate în sistem.

Marina CIOBANU