Guvernul Munteanu la 100 de zile: Cum evaluați activitatea Executivului? „A transmis mai degrabă semnale de stabilizare și continuitate decât de reformă profundă”
Guvernul condus de Alexandru Munteanu a împlinit 100 de zile de activitate, moment potrivit pentru un prim bilanț tradițional al activității. Pentru a evalua ce s-a făcut concret în această perioadă, ZdG a solicitat opiniile mai multor experți, care au analizat activitatea Executivului.
Cum evaluați, per ansamblu, primele 100 de zile de activitate ale Guvernului Munteanu? Care considerați că sunt cele mai notabile decizii adoptate de Guvern în această perioadă și unde rezultatele întârzie să apară? Ce arată această primă etapă despre capacitatea Guvernului Munteanu de a-și onora angajamentele asumate, în special în ceea ce privește dezvoltarea economică a țării?
Ion Sturza, fost prim-ministru al R. Moldova și om de afaceri
Din păcate, nu prea avem ce analiza la 100 de zile. Guvernul se află încă, cred eu, în faza de analiză profundă a stării națiunii – în sens larg, și a economiei – într-un sens mai practic. Pe baza acestei analize este de așteptat un program coerent de guvernare, care să acopere toate domeniile, nu doar pe cel economic. În mod special, este așteptat un program de relansare economică, bazat pe strategii și reforme concrete, nu doar ajustări minore.
Privind CV-urile membrilor Guvernului, sunt convins că aceste documente vor fi bine formulate și vor include un plan coerent de implementare. Întârzierea este explicabilă: unii membri ai Guvernului au aflat în ultimul moment despre numirea lor și au nevoie de timp pentru a înțelege unde se află, ce au de făcut și cum trebuie să acționeze. Dar și denotă o slăbiciune profundă a capacităților de analiză și inițiere a instituțiilor statului.
Este păcat însă că, deși avem o verticală solidă a puterii, continuăm să improvizăm la numiri în funcții importante. La nivel operațional – o zonă mai puțin vizibilă pentru public – Guvernul s-a descurcat onorabil. Îndemnul meu este să avem răbdare. Avem ce face și cu cine.
Mihaela Sirițanu, expertă în politici economice
În primele 100 de zile, Guvernul Munteanu a transmis mai degrabă semnale de stabilizare și continuitate decât de reformă profundă. Accentul a fost pus pe menținerea echilibrelor macroeconomice, gestionarea relației cu partenerii externi și asigurarea funcționării de bază a instituțiilor, într-un context marcat de constrângeri bugetare și incertitudini regionale. Din această perspectivă, începutul a fost prudent, poate chiar excesiv de prudent.
Printre deciziile notabile se numără ajustările bugetare orientate spre controlul deficitului, continuarea reformelor asumate în raport cu instituțiile financiare internaționale și unele măsuri punctuale de sprijin social. Totuși, multe dintre aceste decizii au un caracter mai degrabă tehnic și nu generează efecte economice vizibile pe termen scurt. Rezultatele întârzie în special în zone-cheie precum atragerea investițiilor, stimularea mediului de afaceri și accelerarea proiectelor de infrastructură, unde mediul rămâne rigid, iar birocrația – ridicată.
Această primă etapă arată că Guvernul Munteanu are capacitatea administrativă de a gestiona procesele curente și de a evita derapaje majore, dar ridică semne de întrebare privind ambiția și viteza reformelor economice. Angajamentele privind dezvoltarea economică necesită decizii mai curajoase, reforme structurale și o viziune clară asupra creșterii pe termen mediu. Fără o schimbare de ritm și prioritizare, riscul este ca guvernarea să rămână una de administrare a statu-quoului, nu de transformare economică.
Adrian Ermurachi, codirector executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene
Percepția generală este că cele 100 de zile nu au satisfăcut așteptările și, dacă stăm să încercăm să definim care sunt cauzele, în primul rând, au fost așteptările prea sus ridicate înainte de învestirea Guvernului. Cumva, lumea se aștepta că, odată cu învestirea Guvernului, vom vorbi despre o relansare spectaculoasă politică și economică. Evident că orice specialist în domeniu înțelege că acest lucru este imposibil să-l faci peste noapte. Dacă ne uităm la rezultate practice sau la lucruri care s-au întâmplat în această perioadă, acestea sunt mai mult de ordin tehnic.
În primul rând, ne bucurăm că în cadrul acestui Guvern deja a fost aprobată versiunea nouă sau actualizată a Programului Național de Aderare la Uniunea Europeană și sperăm că aceasta va impulsiona implementarea activităților de acolo. Pe de altă parte, chiar până în ziua de astăzi, nu avem un plan național de reglementări al acestui Guvern, ceea ce face dificil pentru societate și pentru restul autorităților să înțeleagă care sunt prioritățile la nivel general, ca și plan operațional, în cadrul acestui Guvern. A fost anunțată și o reformă destul de ambițioasă, reforma administrației publice locale.
Dacă stăm să ne uităm în ansamblu, probabil, o sută de zile deja îi permit prim-ministrului să-și facă o proprie evaluare în interiorul cabinetului de miniștri și poate chiar să vină cu anumite propuneri de remaniere, dacă va fi cazul.
Multe dintre lucrurile care au fost anunțate la nivel de ministere nu constituie neapărat priorități. Sunt acțiuni recurente, chiar dacă vorbim despre adoptarea unei legi sau modificarea unui program.
O dimensiune la care Guvernul actual are de muncit este cea a comunicării. Se atestă o întârziere destul de mare pe comunicare, uneori chiar lipsește pe anumite subiecte importante sau crize cu care ne-am pomenit în ultima perioadă, fie că au fost deconectări, fie că au fost calamități naturale. Este un aspect la care Guvernul trebuie să se gândească cum să facă acest lucru mai eficient, pentru că populația, de fapt, așteaptă.
Pe partea de dezvoltare economică a țării, cred că în momentul actual nu am văzut careva politici ale acestui Guvern care ar arăta, de fapt, o creștere, cel puțin la nivelul așteptărilor, când vine vorba despre creșterea economică a țării. Ceea ce ne arată nouă ca și prognoze e că anticipăm o creștere între 2–3% anul acesta, după care o creștere între 3–4% anul următor. Totuși, acestea sunt creșteri care, de fapt, nu sunt determinate de niște politici foarte sofisticate, ci sunt determinate mai mult de factori externi decât de politicile Guvernului.
Guvernul, de fapt, trebuie să fie forțat să genereze politici care să ducă la o creștere economică mult mai mare. În caz contrar, decalajul dintre noi și statele dezvoltate, mă refer la toate membrele Uniunii Europene, va fi din ce în ce mai mare.
Ecaterina Mardarovici, directoare executivă a Clubului politic al femeilor 50×50
Regret să spun că au pierdut lupta cu comunicarea eficientă cu cetățenii R. Moldova. Nu aș putea să menționez vreo inițiativă deosebită dintre cele la care ne-am așteptat sau altceva.
Cu regret, în afară de ministra Muncii și Protecției Sociale, pe care am văzut-o mai prezentă și parcă mai implicată, nu aș putea spune despre alte ministere. Totul e prea lent pentru o atmosferă în care trăiește R. Moldova, cu toate provocările care sunt. Am așa impresia că parcă ne-am așezat și așteptăm ceva.
Așa cum sunt o fire optimistă, nu aș vrea să leg lipsa unei comunicări eficiente cu cetățenii R. Moldova de lipsa unor capacități, abilități ale acestui Guvern de a face ceva. Eu bănuiesc că ei încearcă, ei fac, ei muncesc, dar în 100 de zile eu nu aștept rezultate, iar inițiativele nu au curaj încă să le prezinte. Nu pot să înțeleg ce se întâmplă.
Sincer vă spun pentru prima dată: nici ceva bun, nici rău. O tăcere, așa aș caracteriza eu. O tăcere care generează, bineînțeles, tot felul de presupuneri, tot felul de îndoieli în capacitatea acestui Guvern de a deveni ceea ce ne-am așteptat de la un Guvern tehnocrat, un Guvern care parcă a fost înnoit.
Ion Tăbârță, directorul Centrului de Informare și Documentare privind NATO din R. Moldova
Termenul de 100 de zile este unul mic pentru ca să vorbim de careva rezultate notabile. Aceste 100 de zile mai degrabă țin de o anumită tradiție politică, și anume că în această perioadă Guvernul nu este criticat, i se dă un anumit răgaz ca să se acomodeze membrii săi la necesitățile funcției, să înțeleagă care este situația în fiecare domeniu și să prioritizeze acțiunile. În aceste trei luni de zile se creează o anumită imagine privind profilul noului prim-ministru și profilul însuși al întregului cabinet de miniștri.
Nu avem, cumva, decizii ale Guvernului care să se reliefeze. Dintre cele adoptate de până acum, sigur că se regăsește Legea bugetului, care se dorește a fi una pe investiții. Deocamdată, noi aceste investiții nu le vedem, dar nu este exclus ca în următoarea perioadă ele să vină. O altă inițiativă care se profilează, dar încă nu este o decizie, ne referim la inițiativa privind reforma teritorial-administrativă. Aici, la fel, avem foarte multe confuzii. Mai avem inițiativa privind taxarea comerțului digital, dar nu putem spune că în momentul dat avem careva decizii revoluționare ale Guvernului Munteanu.
Prioritatea zero a Guvernului trebuie să fie procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană. Aici trebuie menționat că în timpul Guvernului Munteanu mai puțin se vorbește și se vehiculează de către guvernare în spațiul public despre acest plan de creștere a R. Moldova din partea Uniunii Europene, de 1,9 miliarde de euro. Astfel, nu prea știm cum exact vin aceste investiții, dacă ele vin. Procesul de creștere economică a R. Moldova trebuie să fie legat direct de procesul de reforme în timpul negocierilor și de atragerea banilor europeni, precum acel plan de creștere, dar și de accesul unor fonduri structurale de preaderare la care R. Moldova are acces.
