De ce o parte din cetățenii R. Moldova au încredere în Vladimir Putin?
La trei ani și jumătate de la invazia pe scară largă a Ucrainei, datele sociologice arată un declin constant al încrederii în Vladimir Putin în R. Moldova. Totuși, chiar dacă cifrele scad, o parte importantă a societății continuă să îl vadă pe liderul de la Kremlin drept o figură de sprijin și stabilitate. Sondajele realizate între 2022 și 2025 relevă un trend descendent, dar nu o prăbușire. În spatele acestor cifre stau factori culturali, religioși, geopolitici și psihologici care mențin în viață imaginea unui „lider puternic” pentru segmente consistente din populație, consideră experții consultați de Ziarul de Gardă.
Ce spun datele Barometrului Opiniei Publice, ale sondajelor CBS-AXA și IMAS
Seria 2022–2024 a Barometrului Opiniei Publice confirmă un declin lent, dar clar al încrederii în Putin și o consolidare a neîncrederii. În toamna lui 2022, imediat după șocul energetic și primele luni de război, Barometrul Opiniei Publice (IPP) indica 35,2% încredere (Foarte multă + Oarecare) pentru Vladimir Putin – valoare notabil mai mare decât pentru Joe Biden sau Volodimir Zelenski în același grafic al „personalităților politice”. În august 2023, aceeași întrebare din BOP arăta 33,1% încredere pentru Putin – o scădere ușoară față de 2022, pe fondul persistenței războiului și al repoziționării lente, dar vizibile, a opiniei publice în chestiunile geopolitice. În octombrie 2024, BOP descompune răspunsurile pe trepte și permite recalcularea exactă a indicatorului „încredere” (Multă + Foarte multă). Rezultatul: 30,0% încredere în Vladimir Putin – minimul perioadei analizate. Concomitent, coeficientul „deloc încredere” ajunge la 41,1%, iar „puțină încredere” la 23,0%, semn că neîncrederea agregată, de 64%, depășește de peste două ori încrederea.
La rândul său, comunitatea WatchDog, care în 2023-2024 a publicat un șir de sondaje realizate de CBS-Research (fosta CBS-AXA), a arătat că Putin rămâne printre liderii externi cu vizibilitate și niveluri notabile de încredere pentru un segment al electoratului – semn că, deși trendul e descendent, baza pro-Putin nu a dispărut. În ianuarie 2023, sondajul prezenta o încredere de 38% și o neîncredere de 54,3% în Vladimir Putin – cifre care confirmă profilul polarizant și baza încă robustă de susținători la începutul lui 2023. În următoarele luni, nivelul de încredere în liderul de la Kremlin a fluctuat și a ajuns la 30,1% în aprilie 2024, în timp ce nivelul de neîncredere, deși s-a mărit în aprilie 2023 până la 58,9%, în aprilie 2024 constituia 54,2%.
O altă casă de sondaje, IMAS, îl creditează pe Vladimir Putin cu și mai multă încredere. În aprilie 2022, la două luni de la invazia pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, la întrebarea „Câtă încredere aveți în Vladimir Putin”, 37% din răspondenți au răspuns că au multă sau foarte multă încredere în liderul de la Kremlin, în timp ce 60% au spus că au puțină, foarte puțină sau nu au încredere deloc. Peste trei ani, în aprilie 2025, casa de sondaje a schimbat întrebarea. De această dată, participanții la sondaj au fost întrebați „În care dintre următoarele persoane considerați că mai degrabă se poate avea încredere și în care nu?”. 51% din respondenți au spus că „mai degrabă se poate avea încredere” în Vladimir Putin, în timp ce doar 40 la sută au menționat că „mai degrabă nu se poate avea încredere” în președintele Rusiei.
„Sprijinul pentru Putin e rezultatul unei arhitecturi construite în timp”
Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, consideră că sprijinul pentru Putin nu este întâmplător, ci e rezultatul unor factori identitari, culturali și geopolitici.
„Sprijinul pentru Putin în R. Moldova nu e nicidecum un mister, e rezultatul unei arhitecturi construite în timp: limbă, Biserică, media și bani. Recensământul 2024 arată că aproape 27% din locuitorii din mediul urban folosesc rusa ca limbă principală, iar în Chișinău procentul trece de 23%. Pentru aceste comunități, legătura culturală cu Moscova rămâne identitară. Biserica joacă un rol central, majoritatea parohiilor fiind subordonate Patriarhiei Moscovei, iar mesajele despre „valorile tradiționale” și „lumea rusă” au audiență constantă”, explică acesta.
Curăraru mai atrage atenția asupra factorilor economici și a nostalgiei sovietice: „Crizele energetice din 2022–2023 au consolidat impresia că Rusia poate livra gaz mai ieftin, iar legăturile familiale și economice cu Estul au menținut aceste percepții vii. Mai există însă un strat mai profund: nevoia de o „mână forte” și respingerea modelului occidental competitiv. Pentru o parte a societății, capitalismul european pare haotic, individualist și greu de acceptat. Propaganda rusă capitalizează această frustrare, prezentând Occidentul drept decadent și pe Putin drept liderul care „ține lucrurile sub control” și apără valorile conservatoare”.
Igor Boțan: „La bază este frica”
Politologul Igor Boțan, director executiv al Asociației ADEPT, vede fenomenul dintr-o perspectivă psihologică. „Noi putem doar presupune de ce oamenii au în continuare încredere în Putin, pentru că noi nu știm care sunt motivele care îi fac pe cetățeni să îl crediteze pe Vladimir Putin cu atâta încredere. Presupunerea este că avem de a face cu efectul propagandei rusești, care îl prezintă pe Vladimir Putin ca pe un politician cu voință, care niciodată nu cedează, dacă își pune în față anumite scopuri. Scopul declarat al lui Vladimir Putin este cucerirea Ucrainei, pe care o numește anti-Rusie, de aceea Ucraina, potrivit propagandiștilor ruși, trebuie să dispară. Efectul pentru cetățeni este, din punctul meu de vedere, înfricoșarea și atunci oamenii, din frică, îl creditează cu capacitatea de a duce la bun sfârșit lucrurile sale nu tocmai creștinești. Pentru că altminteri este imposibil să explicăm efectul ăsta. Toată lumea înțelege că mai mult de un milion și jumătate de oameni au fost uciși. Eu cred că la bază este frica, că, odată ce și-a pus acest scop, îl va duce la bun sfârșit, iar noi putem fi victime și atunci, prin această încredere, oamenii își manifestă acest sentiment de frică. Eu altă explicație nu am”, afirmă Boțan.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
