Corupţia, problema-cheie a R. Moldova, punctată de către partenerii de dezvoltare ai acesteia

Schimbarea situaţiei din R. Moldova şi soluţionarea problemelor cu care se confruntă aceasta pot fi făcute doar în cazul în care Guvernul va iniţia anumite reforme. În acest sens, partenerii de dezvoltare ai R. Moldova au transmis Guvernului un document de politici şi reforme care vor ajuta autorităţile să răspundă provocărilor de dezvoltare ale ţării.

Urmărește ZdG în Google News Adaugă ZdG ca sursă preferată

Oficialii au remarcat că acest document indică dorinţa partenerilor de dezvoltare de a ajuta Executivul să facă faţă „celor mai presante provocări ale ţării”. Cele 30 de capitole includ acţiuni concrete menite să reformeze justiţia, să combată corupţia, să consolideze sectorul bancar, să îmbunătăţească mediul economic şi să pună eficient în aplicare prevederile Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Potrivit partenerilor de dezvoltare, recomandările făcute ar putea servi drept referinţă pentru planificarea pe termen scurt şi mediu a activităţii Guvernului.

Unul dintre capitolele acestei note informative ţine de combaterea corupţiei din R. Moldova. Potrivit oficialilor străini, corupţia din R. Moldova este un fenomen endemic şi sistemic, înrădăcinat în toate instituţiile guvernamentale şi la toate nivelurile, implicând controlul instituţiilor cheie cu scopul de a crea beneficii în interes personal. Corupţia se manifestă printr-o economie subdezvoltată şi încălcarea drepturilor omului. Potenţialii investitori, atât cei de peste hotare, cât şi cei din ţară, decid să investească în alte ţări decât în Moldova, şi tot mai puţini moldovenii au locuri de muncă bine plătite, iar traficanţii de fiinţe umane rămân nepedepsiţi.

Astfel, reformele imediate care trebuie făcute de către Guvern în următoarele 100 de zile sunt:

• Funcţionarii de stat de rang înalt (Preşedintele ţării, Prim-ministrul, Preşedintele Parlamentului, Procurorul general, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii) trebuie să discute public şi frecvent despre imperativul combaterii corupţiei;
• Funcţionarii de rang înalt, implicaţi în acte de corupţie, trebuie aduşi în faţa justiţiei;
• Toţi reprezentanţii Guvernului trebuie, în mod public, să-şi ia angajamentul de a respecta principiile transparenţei şi integrităţii. În acest context, toate deciziile cu implicări financiare trebuie făcute publice pentru cetăţeni;
• Atunci când cazurile de judecată sunt audiate în oficiile judecătorilor, acest fapt facilitează corupţia. Utilizarea sălilor de judecată pentru audieri trebuie să fie obligatorie în toate localităţile din afara Chişinăului, iar în Chişinău – pentru toate cazurile penale audiate. Există suficiente săli de judecată pentru acest lucru;
• Asigurarea unei practici judecătoreşti uniforme la nivelul Curţii Supreme de Justiţie;
• Utilizarea noilor împuterniciri ale Procurorului general de a investiga judecătorii pentru corupţie.

Totodată, oficialii străini enumeră şi acţiunile ce trebuie întreprinse în mai puţin de 12 luni:

• Incorporarea comentariilor Comisiei de la Veneţia în noua lege cu privire la reforma procuraturii;
• Supravegherea sistemului judiciar de către Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă;
• Anularea imunităţii parlamentarilor pentru cazurile de urmărire penală. Acest fapt ar reprezenta, pentru cetăţenii moldoveni, un semnal că liderii acţionează prin intermediul propriului exemplu;
• Înregistrările audio trebuie să devină o practică-standard a procedurilor de judecată. Judecătorii care nu fac înregistrări audio urmează a fi supuşi sancţiunilor disciplinare;
• Adoptarea cât mai rapidă a serviciilor publice online, cu consultări publice;
• Adoptarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale, inclusiv raportarea financiară transparentă în ajunul alegerilor locale din 2015;
• Implementarea reformei cu privire la mecanismul de declarare a averii, intereselor personale şi a conflictului de interese pentru funcţionarii de rang înalt şi angajaţii publici, introducerea sechestrării civile a bunurilor nejustificate şi a proprietăţilor oficialilor de rang înalt şi a angajaţilor publici;
• Adoptarea amendamentelor la un set de acte legislative (Codul Penal, Codul Civil, Codul procedurilor contravenţionale), cu scopul de a reduce discreţia actorilor din sectorul justiţiei.

În aceeaşi ordine de idei, partenerii încurajează Guvernul să continue reforma generală în domeniul serviciilor judiciare şi de urmărire în justiţie, iar oficialii corupţi să-şi piardă locurile de muncă în cazul în care comit acte de corupţie.

Setul de recomandări a fost elaborat de Naţiunile Unite, Banca Mondială, Delegaţia Uniunii Europene în R. Moldova, USAID, Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei, Agenţia de Dezvoltare Austriacă, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, în coordonare cu reprezentanţele diplomatice ale SUA, Suediei, Elveţiei, Germaniei şi Austriei.

Tatiana BEGHIU