Isteria în jurul Bisericii Armene: Cum politica divizează clerul
Armenia se confruntă cu una dintre cele mai severe crize din ultimii ani – conflictul deschis dintre prim-ministrul Nikol Pașinian și Biserica Apostolică Armeană (AAC). Criza a afectat politica, religia, societatea, sistemul judiciar și chiar diaspora. Pentru a înțelege ce se întâmplă, este important să cunoaștem nu doar cronologia evenimentelor, ci și cauzele care stau la baza acestei confruntări.
Cauze politice
Tensiunile dintre guvernul lui Nikol Pașinian și Biserica Apostolică Armeană au apărut încă din 2018. Dar faza deschisă a conflictului a început după războiul de 44 de zile din 2020 și după încercările autorităților de a stabili relații cu Turcia. Observatorii politici subliniază că partidul de guvernământ vede biserica drept o forță capabilă să consolideze societatea în jurul valorilor tradiționale și patriotice – lucru care, potrivit unor politicieni, împiedică politica externă a guvernului.
Analistul publicației „Kavkazski Uzel” (Nodul Caucazian), Akop Badalian, a remarcat că partidul de guvernământ „respinge ideea unității naționale armene, considerând-o un obstacol în calea normalizării relațiilor cu Turcia”.
Tensiunile au crescut în primăvara anului 2025, pe fondul demarcării frontierei dintre Armenia și Azerbaidjan și al protestelor în masă din Tavuș, în care clerul a jucat un rol cheie.
Prima explozie: declarațiile lui Pașinian despre biserici și reacția dură a clerului
Pe 29 mai 2025, Nikol Pașinian a făcut o declarație controversată. Acesta a spus că în țară „tot ce este inutil se depozitează în biserici”, întrebându-se „cât timp mai putem fi niște falși, vorbind despre sacru, dar fiind atei și călcând în picioare lucrurile sfinte?”
Arhiepiscopul Arșak Haceatrian a răspuns public, numind aceste comentarii un semn al lipsei de educație pentru cineva care deține o funcție atât de înaltă și a reamintit că biserica a apelat, în repetate rânduri, la autorități cu privire la conservarea locurilor sacre.
După aceasta, Pașinian a trecut la atacuri personale pe Facebook, folosind expresii jignitoare, inclusiv aluzii la viața intimă a reprezentanților clerului. Aceste publicații au provocat indignarea populației.
Deja pe 2 iunie, în fața clădirii guvernului а avut loc o acțiune în apărarea bisericii, în cadrul căreia participanții au afișat pancarte cu mesajele: „Biserica Apostolică Armeană – sprijinul națiunii armene” și „Cel care atacă biserica slujește satanei”.
Pașinian cere înlocuirea catolicosului
Pe 9 iunie, prim-ministrul a făcut încă un pas – a cerut public alegerea unui nou catolicos (patriarh, n.r.) al Bisericii Apostolice Armene. Acesta a declarat: „Gareghin al II-lea a încălcat jurământul de celibat… are un copil. Acesta este adevărul, iar în cazul în care Gareghin va încerca să nege acest fapt, eu voi dovedi că este adevărat”.
Aceasta este o ingerință fără precedent a statului în treburile bisericii. Consiliul superior al bisericii a calificat declarațiile prim-ministrului drept „o campanie rușinoasă împotriva bisericii”.
Inițiativa „Aiakve” a depus o plângere la Procuratura Generală, susținând că acțiunile prim-ministrului ar putea echivala cu „răsturnarea ordinii constituționale”, întrucât statul nu are dreptul să se amestece în treburile interne ale unei organizații religioase (conform Constituției Armeniei).
Protestele din Tavuș și consolidarea rolului clerului
În primăvara anilor 2024-2025, locuitorii regiunii Tavuș au început proteste în masă după acordul privind transferarea a patru sate către Azerbaidjan. La începutul lunii mai, mișcarea s-a intensificat brusc: locuitorii din Kirants, Voskepar și ale altor sate au blocat drumurile, declarând că există o amenințare la adresa securității și că riscă să-și piardă casele, școlile și cimitirele.
Arhiepiscopul Bagrat Galstanian a devenit un simbol al rezistenței, preluând conducerea marșurilor și a mitingurilor în masă, iar autoritățile l-au declarat unul dintre principalii opozanți.
Poliția a reținut zeci de protestatari, inclusiv jurnaliști. Pe 8 mai, protestatarii au mărșăluit până la Erevan, iar în timpul mitingului s-a cerut, din nou, demisia premierului.
„Lupta sfântă”: rețineri în masă și dosare penale împotriva preoților
Pe 25 iunie, a avut loc o nouă întorsătură dramatică: forțele de ordine au efectuat peste 90 de percheziții și au reținut membri ai mișcării „Lupta sfântă”, condusă de arhiepiscopul Bagrat Galstanian.
Comitetul de anchetă a declarat că susținătorii mișcării ar fi pregătit atentate teroriste și preluarea puterii și a confiscat „arme de foc, muniție, liste cu persoane recrutate și mijloace de comunicare”. Avocații au declarat, însă, că dosarul prezintă „semne evidente de persecuție politică”.
Galstanian, fostul deputat din Karabah, David Galstian, reprezentanți ai „Dașnakțutiun” (Comunitatea revoluționară armeană, n.r.) și mai mulți civili au fost arestați pentru două luni.
Cazul arhiepiscopului Mikael Adjapahian: acuzații pentru declarații
Aproape simultan, a fost deschis un dosar împotriva arhiepiscopului de Lirak, Mikael Adjapahian.
Pe 27 iunie, forțele de ordine au încercat să-l rețină chiar în Ecimiadzin, dar mulțimea de credincioși l-a apărat pe arhiepiscop: oamenii au înconjurat mașina lui, iar forțele de ordine au fost nevoite să se retragă. Serviciul Național de Securitate a declarat că a renunțat la reținere „din dorința de a evita escaladarea situației”.
Adjapahian s-a prezentat ulterior la Comitetul de Anchetă, fiind arestat. Instanța l-a găsit vinovat în baza articolului privind îndemnurile publice la preluarea puterii. Acuzarea s-a bazat pe interviuri pe care preotul le-a dat în 2024 și 2025.
În special, într-unul dintre interviuri, el a vorbit despre „lovitura de stat” ca o modalitate de schimbare a puterii.
Avocații au declarat: „Nu există niciun element penal în acest caz. Nu s-au planificat niciun fel de acțiuni… au fost dor niște cuvinte generale, care nu au avut niciun fel de consecințe”.
În ciuda protestelor, instanța l-a condamnat pe arhiepiscop la doi ani de închisoare.
„Politica anticreștină” și acuzații noi
Biserica a susținut că ceea ce se întâmplă face parte dintr-o politică deliberată a guvernului. Într-o declarație privind arestarea arhiepiscopului Mikael Adjapahian, Biserica Apostolică Armeană a declarat că decizia instanței este „o consecință directă a politicii de ură față de biserică, promovate de prim-ministru și de alți reprezentanți ai puterii”.
În paralel, autoritățile au intensificat presiunea asupra omului de afaceri Samvel Karapetian, care susține biserica. Împotriva acestuia au fost deschise dosare pentru incitare la răsturnarea ordinii constituționale și acuzații economice. Avocații săi le-au calificat drept „lipsite de chiar minimumul temei juridic”.
Încercarea episcopilor de a-l destitui pe Gareghin al II-lea și răspunsul de la Ecimiadzin
La sfârșitul lunii noiembrie, zece episcopi au semnat o declarație prin care cereau demisia lui Gareghin al II-lea. Ei susțineau că comportamentul său era „incompatibil cu dreptul canonic” și „putea duce la schismă”.
Cu toate acestea, arhiepiscopul Arșak Haceatrian a respins categoric această posibilitate: „Nu văd niciun motiv pentru care conducătorul Bisericii Apostolice Armene să abdice… O decizie voluntară ar fi o dezertare”.
Acesta a mai subliniat că Gareghin al II-lea poate fi înlocuit numai de Sinodul Național al Bisericii.
Încă un arhiepiscop arestat: de data aceasta acuzația este legată de droguri
Instanța din Armenia a decis arestarea pentru două luni a șefului Cancelariei Sfântului Scaun de la Ecimiadzin, arhiepiscopul Arșak Haceatrian. Pe numele acestuia a fost deschis un dosar penal pentru „trafic ilegal de droguri săvârșit de un grup de persoane, prin înțelegere prealabilă, într-un loc public”.
Au fost făcute publice și detalii ale incidentului. Potrivit presei, șeful Cancelariei ar fi ordonat unuia dintre slujitorii bisericii să plaseze droguri în rucsacul unui participant la un protest împotriva catolicosului.
Motivul acestor acțiuni, potrivit anchetatorilor, ar fi fost discreditarea participantului la protest și a acțiunii în sine, care a avut loc în anul 2018.
„Având în vedere declarațiile publice și poziția arhiepiscopului [el a susținut Catolicosul tuturor armenilor], este evident că, prin acest articol, se încearcă discreditarea lui în scopuri politice. Se face acest lucru pentru a crea în societate impresia unei presupuse implicări în traficul de droguri”, a subliniat avocatul arhiepiscopului, Arsen Babaian.
Acesta a calificat acuzațiile vechi de șapte ani drept „ridicole” și „absurde”, menționând totodată că nu există declarații directe împotriva arhiepiscopului.
Un conflict care nu mai poate fi ignorat
Conflictul dintre stat și biserică în Armenia nu mai pare a fi o discuție privată despre religie. Acesta a devenit centrul unei lupte politice în care s-au întrețesut probleme legate de securitate, politică externă, rolul instituțiilor tradiționale și încrederea în autorități.
O serie de arestări ale clerului, presiuni asupra activiștilor și declarații ale unor oficiali de rang înalt au transformat disputa într-o criză sistemică. În acest context, biserica rămâne un simbol al stabilității și al identității naționale pentru mulți armeni, iar pentru autorități, un adversar puternic, capabil să mobilizeze segmente largi ale populației.
Cum va evolua situația în continuare depinde de capacitatea statului de a găsi un dialog cu o instituție cu rădăcini istorice adânci și o largă susținere publică. Deocamdată, conflictul se adâncește.
Jenia Snejkina, „Mediaset”
