În Parlament a fost propus un moratoriu la Legea cetățeniei pentru tinerii care nu și-au perfectat actele înainte de majorat
Tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu la legea cetățeniei. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat în Parlament un proiect de lege care prevede că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până la 1 ianuarie 2028.
Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991.
„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, se arată în proiectul de lege.
„Tânărul apatrid”
ZdG a scris despre situația tânărului de 20 de ani, născut în R. Moldova, care recent și-a îndeplinit serviciul militar și care ar fi fost declarat apatrid de instituțiile statului din motiv că nu și-a perfectat buletin de identitate până la vârsta de 18 ani, a scos la iveală faptul că situația este comună și pentru alți cetățeni ai R. Moldova.
Deși aceștia dețin certificat de naștere, ei nu s-ar regăsi în baza de date ca fiind cetățeni cu drepturi depline, astfel că nu-și pot perfecta buletine sau pașapoarte după împlinirea vârstei de 18 ani. Problema NU este însă una nouă, apărută după ce, la finele anului 2025, a intrat în vigoare noua lege a cetățeniei, așa cum s-a anunțat în spațiul public, inclusiv de către deputatul Vasile Costiuc. Cu ea se confruntă unii cetățeni ai R. Moldova de mai mulți ani. O parte dintre ei au renunțat chiar să urmeze procedura din cauza birocrației. „Am renunțat, dar mă doare pentru fiica mea, căci e născută acolo și e țara ei, și eu tot timpul am învățat-o să urmărească știrile, să mergem la vot, dar, iată, nu poate merge la vot”, ne-a relatat mama unei fete care s-a confruntat cu această problemă.
Reprezentanții guvernării declară că „lipsa buletinului nu poate fi interpretată ca lipsă a cetățeniei R. Moldova”, iar expertul constituțional solicitat de ZdG susține că „mingea se află în poarta Agenției Servicii Publice (ASP), care nu a aplicat corect legea”. Directorul ASP, Mircea Eșanu, neagă că aceștia ar fi apatrizi și susține că a fost creat un grup de lucru pentru a remedia situația. Totodată, spune el, pentru cetățenii născuți din părinți moldoveni ar putea fi exclusă proba de limbă română și cea de cunoaștere a Constituției.
Care sunt modificările făcute la legea cetățeniei?
Copiii din diasporă sau tinerii care nu și-au perfectat până la 18 ani niciun act de identitate moldovenesc riscă să fie obligați să susțină testul de limbă română și examenul de cunoaștere a Constituției pentru a fi recunoscuți drept cetățeni ai R. Moldova. Prevederea este inclusă în noua Lege a cetățeniei, intrată în vigoare pe 24 decembrie 2025, care aduce schimbări majore în procedura de dobândire a cetățeniei R. Moldova.
Nu toți solicitanții de cetățenie vor fi însă obligați să treacă aceste teste. Potrivit legii, copiii sub 14 ani, persoanele cu dizabilități severe și cei care primesc cetățenia „în interesele Republicii Moldova” sunt exceptați de această cerință.
Cea mai importantă modificare în procesul de obținere a cetățeniei R. Moldova se referă la faptul că cererea pentru dobândirea, redobândirea sau recunoașterea cetățeniei trebuie depusă personal de către solicitant, fără a mai fi posibilă depunerea prin intermediari sau pe baza unei procuri, cum era anterior.
Cererea poate fi depusă la subdiviziunile Agenției Servicii Publice (ASP), care gestionează procesul de acordare a cetățeniei, sau, în funcție de domiciliu sau de locul în care se află solicitantul, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare.
În cazul copiilor, cererea pentru dobândirea cetățeniei R. Moldova prin recunoaștere, naturalizare, redobândire sau renunțare la cetățenie trebuie să fie depusă de reprezentantul legal al copilului – unul dintre părinți, tutorele sau curatorul – cu acordul scris al celuilalt părinte. Acordul poate fi prezentat direct persoanei responsabile de primirea cererii în cadrul autorității competente sau într-o formă autentificată de notar sau altă persoană autorizată legal.
Dacă părinții nu ajung la un acord, instanța de judecată decide asupra cetățeniei copilului, având în vedere interesul superior al acestuia.
La depunerea cererii în numele copilului care a atins vârsta de 14 ani este necesar consimțământul scris al acestuia, care se depune la persoana responsabilă de recepționarea cererii în cadrul autorității competente ori se prezintă în formă autentificată de notar sau altă persoană abilitată prin lege cu astfel de atribuții.
