Fratele ex-procurorului general Eduard Harunjen, acuzat de delapidare în proporții deosebit de mari. Artur Harunjen și-ar fi însușit ilegal peste 1,1 milioane de lei – Ziarul de Gardă
  • Fratele ex-procurorului general Eduard Harunjen, acuzat de delapidare în proporții deosebit de mari. Artur Harunjen și-ar fi însușit ilegal peste 1,1 milioane de lei

    Fratele ex-procurorului general Eduard Harunjen, acuzat de delapidare în proporții deosebit de mari. Artur Harunjen și-ar fi însușit ilegal peste 1,1 milioane de lei
    Foto: Artur Harunjen via Odnoklasniki
    de
    27 noiembrie 2020 | 15:29

    Avocatul Artur Harunjen, fratele fostului procuror general Eduard Harunjen este acuzat de delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari. Asta după ce, în calitate de avocat ar fi retras de la Procuratură valută în sumă totală de peste 1,1 milioane de lei care fuseseră confiscați anterior de la un client al său în cadrul unui dosar penal.

    Artur Harunjen a recunoscut că a luat acești bani, spune că de fapt i-a împrumutat de la clientul său și că-i va returna. De cealaltă parte, partea vătămată spune că Harunjen a luat acești bani fără voia sa și că la nenumăratele sale solicitări a refuzat să-i întoarcă banii oferind răspunsuri evazive. Întreaga istorie se întâmpla exact în perioada când Eduard Harunjen, fratele avocatului Artur Harunjen, deținea funcția de Procuror General.

    Ziarul de Gardă a intrat în posesia rechizitoriului pe acest caz unde sunt oferite mai multe detalii, mărturiile părților implicate, inclusiv a procurorilor. Dosarul a fost trimis în judecată și urmează a fi examinat luni, 30 noiembrie la Judecătoria Chișinău.

    Artur Harunjen are 41 de ani și este fratele mai mic al fostului procuror general, Eduard Harunjen. A lucrat 7 ani în Procuratură, iar din 2013 deține licență de avocat.

    Pe 13 decembrie 2016, la fix 5 zile după ce fratele său, Eduard Harunjen a fost numit Procuror General, avocatul Harunjen semnează un contract de reprezentare cu cetățeanul Eduard Blîndu, originar din satul Clocușna, Ocnița. Blîndu era la acea vreme proprietarul unor case de schimb valutar din capitală, dar și din raionul său de baștină și era implicat într-o cauză penală fiind bănuit de folosirea valutei false.

    În acel dosar, de către poliție fuseseră efectuate percheziții la casele de schimb valutar deținute de Eduard Blîndu la Ocnița și la oficiul companiei din Chișinău. În urma acestora, au fost ridicate mai multe bunuri printre care și bani în lei moldovenești, dolari SUA, Euro, lire sterline, grivne ucrainești, ruble rusești și lei românești. În total, este vorba despre o sumă care la cursul BNM din acea perioadă a fost calculată ca fiind de 1 136 688,11 lei moldovenești.

    După ce l-a angajat pe Harunjen, avocatul „a participat la înfăptuirea a mai multor acțiuni de urmărire penală” „care în consecință s-au soldat cu scoaterea de sub urmărire penală a acestora și clasarea cauzei penale pe motivul lipsei elementelor infracțiunii”, se arată în rechizitoriul cauzei.

    Odată dosarul clasat, a rămas de rezolvat soarta „corpurilor delicte”, adică a banilor în diferite valute și care au fost evaluate la suma de peste 1,1 milioane de lei.

    Din mărturiile pe care le-a făcut în dosar, Harunjen spune că la 31 mai 2018 a fost sunat de procurorul de caz care i-a cerut să anunțe clientul său să vină să-și ia banii. Artur Harujen a declarat că Eduard Blîndu i-ar fi spus că nu se află în țară și care l-ar fi rugat pe avocat să ia el acea sumă de bani. În aceeași zi, Harunjen a intrat în posesia întregii sume.

    Lucru confirmat și de procurorul de caz. Este vorba despre Gheorghe Graur de la Procuratura Chișinău, oficiul Centru. Graur spune că îl cunoștea personal pe Artur Harunjen „deoarece anterior a activat în calitate de procuror și acesta este fratele ex-Procurorului General al Republicii Moldova – Harunjen Eduard”. Acuzatorul de stat spune că după ce i-a fost distribuit dosarul, a primit un raport de la ofițerul de urmărire penală care ducea acel caz și care a solicitat clasarea cauzei, lucru care s-a întâmplat la 04.06.2018. Raportul însă, nu conținea și corpurile delicte, adică întreaga sumă de bani, care erau depozitate la direcția generală administrare fiscală Chișinău. Procurorul i-a cerut atunci ofițerului să i le aducă pentru a decide soarta acestora.

    Procurorul Gheorghe Graur mai spune că a încercat să dea de persoanele învinuite, iar pentru că „în materialele cauzei penale nu era indicat nicăieri numerele de telefon ale persoanelor și posibil că din aceste considerente dânsul l-a telefonat pe avocatul acestora Harunjen Artur, pe care l-a anunțat că împreună cu învinuitul Blîndu Eduard să se prezinte la procuratură pentru a le restitui acești bani”.

    Pe 31.05.2018, ofițerul de urmărire penală a adus banii procurorului și „reieșind din faptul că nu deținea safeu, iar suma de bani era una foarte mare, el nu dorea să păstreze în birou banii respectivi, l-a telefonat repetat pe avocatul Harunjen Artur solicitându-i ca în aceeași zi, de urgență să asigure prezentarea la procuratură a clientului său și anume a cet. Blîndu Eduard ca dânsul să-i restituie banii, căci nu are unde să-i păstreze”, se mai arată în depozițiile procurorului.

    Harunjen s-a prezentat fără clientul său, iar procurorul spune că acesta l-a sunat față de el pe Eduard Blându care i-ar fi spus că nu este în Chișinău și că-i permite avocatului să ia suma de bani. Procurorul recunoaște că nu a auzit această convorbire telefonică, nu a vorbit cu inculpatul, dar avea încredere că avocatul Harunjen îi va transmite banii clientului său pentru că îl cunoștea și pentru că era fratele procurorului general.

    „Suplimentar la toate acestea dânsul nu-și dorea careva probleme din partea avocatului respectiv, cât și a fratelui acestuia, ori el la acel moment era colaborator al procuraturii, inclusiv din aceste considerente dânsul i-a transmis banii care erau corpuri delicte lui Harunjen Artur, la care acesta l-a asigurat că îi va transmite lui Blîndu Eduard și că nu vor fi careva probleme”, se arată în depoziția procurorului Graur.

    În rechizitoriu, Artur Harunjen spune că după ce a luat banii, s-a întâlnit cu clientul său pe care l-a rugat să-i împrumute această sumă de bani pentru a-și face reparație în apartament.

    „Blîndu Eduard a acceptat să-i împrumute acești bani, fiind bucuros de faptul că în rezultatul acțiunilor sale oficiale în calitate de apărător ei au fost scoși de sub urmărire penală și a fost reluată în mod oficial activitatea a două schimburi valutare pe care aceștea le gestionau”, se arată în rechizitoriu.

    Peste un an însă, susține Harunjen, fostul său client i-a cerut returnarea sumei, iar el l-a anunțat că nu dispune de suma integrală și i-a propus să-i întoarcă banii în rate, achitându-i o primă tranșă de 5 mii de euro la 9.08.2019. Tot în acea zi, Blîndu i-ar fi cerut restituirea integrală a datoriei și l-a anunțat că refuză să primească bani în tranșe.

    În depozițiile sale, Harunjen se plânge că odată cu solicitarea de a-i fi întoarsă toată suma, Eduard Blîndu îi făcea „aluzii la schimbarea conjuncturii politice și faptul că dispune de relații amicale în conjunctura lui Năstase Andrei care la acel moment deținea funcția de Ministru al Afacerilor Interne”, aluzii pe care el nu le-a înțeles și că în repetate rânduri l-a asigurat pe Blîndu că-i va restitui suma de bani.

    De cealaltă parte, Eduard Blîndu are o altă versiune. Fostul client al lui Harunjen spune că avocatul l-a mințit că a luat banii și că a aflat despre acest lucru abia la sfârșitul lui 2019 după ce a primit un răspuns oficial de la Procuratură. În toată această perioadă, Blându susține că Harunjen în repetate rânduri îi declara că banii sunt în continuare la poliție, invoca diferite pretexte de ce nu i-au fost returnați, dar îl asigura că va rezolva problema.

    Omul de afaceri din Ocnița mai spune că pentru serviciile prestate, potrivit contractului de reprezentare, Harunjen a primit circa 10 mii de Euro. Legat de acea tranșă de 5 mii de Euro, Blându spune că a cerut de la Harunjen să-i întoarcă o jumătate din onorariu pentru că până la acea dată, 09.08.2019 nu primise înapoi banii și i-a spus lui Harunjen că-și ia un alt avocat care să poată să-i retragă întreaga sumă de bani de la procuratură.

    Blîndu spune că a semnat și o recipisă prin care a confirmat primirea celor 5 mii de euro, dar a menționat că a scris declarația personal la indicația lui Harunjen și că a notat că „a luat acești bani din contul banilor care au fost ridicați de poliție, adică după ce vor fi ridicați banii de la poliție, avocatul își va lua înapoi acești 5 mii de Euro”.

    După ce însă a aflat că Harunjen a luat banii la sfârșitul lui mai 2019, Blându a mers la Procuratură și la 5 decembrie 2019 a depus o plângere împotriva fostului său avocat.

    „La nenumăratele mele solicitări către Artur Harunjen de a-mi restitui mijloacele bănești, ultimul îmi răspunde evaziv, menționând că, nu se cunoaște la sigur care este soarta mijloacelor bănești. Prin prezenta, solicit atragerea la răspundere a cet. Artur Harunjen în conformitate cu legislația penală în vigoare, privind însușirea mijloacelor bănești, ce-mi aparțin”, a scris Blându în plângerea sa.

    La 31 ianuarie 2020 a fost pornită urmărirea penală pe acest caz, iar la 9 iulie 2020 Harunjen a primit ordonanța de recunoaștere sa în calitate de bănuit și la 23 septembrie a fost pus oficial sub învinuire.

    Potrivit rechizitorului întocmit de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Artur Harunjen este acuzat oficial de săvârșirea „delapidării averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, prin folosirea și dispunerea de mijloace bănești în sumă de 1 136 688,11 lei, de către cel căruia i-au fost încredințate cu scopul de a le transmite proprietarului, acțiuni comise cu folosirea situaiei de serviciu, în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută de art. 191 alin. (5) din Codul Penal.

    Dosarul a fost trimis ulterior la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar luni, 30 noiembrie urmează să aibă loc o primă ședință. Asta după ce instanța a amânat de două ori examinarea cazului. Odată pentru că a lipsit avocatul, iar apoi pentru că amânarea a fost solicitată de noul apărător al lui Harunjen.

    Potrivit rechizitoriului procuraturii, cazul a avut loc în perioada în care fratele lui Artur Harunjen, Eduard Harunjen deținea funcția de Procuror General. În 2017, Ziarul de Gardă a publicat o anchetă numită „Arborele genealogic al justiției moldovenești” în care au fost prezentate relațiile de rudenie între diferiți procurori, judecători și avocați. Atunci, Procurorul General Eduard Harunjen a vorbit despre relația cu fratele său care în acea perioadă era avocat.

    „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    LIVE/ Ședință importantă la CEC. Membrii CEC urmează să anunțe cum va fi organizat turul doi al alegerilor pentru Primăria Bălți

    Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) se întrunesc sâmbătă 4 decembrie, în ședință. Pe ordinea de zi sunt programate cinci subiecte. În cadrul ședinței, membrii CEC urmează să aprobe și să anunțe modalitat…
    LIVE/ Ședință importantă la CEC. Membrii CEC urmează să anunțe cum va fi organizat turul doi al alegerilor pentru Primăria Bălți

    EDITORIAL/ Ce a vrut să spună finul lui Adrian Nichifor

    Pe 25 noiembrie, Procuratura Generală (PG) a anunțat printr-un comunicat că va relua urmărirea penală pe dosarul evenimentelor din 7 aprilie 2009 și că de instrumentarea dosarului se va ocupa Procuratura pentru…
    EDITORIAL/ Ce a vrut să spună finul lui Adrian Nichifor

    DOC/ Cum motivează Judecătoria Bălți excluderea candidatei „Șor” Marina Tauber din cursa pentru Primăria Bălți

    Judecătoria Bălți a admis sâmbată cererea Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind excluderea candidatei Partidului Politic „Șor” Marina Tauber din cursa electorală pentru Primăria de la Bălți. În Hotărârea m…
    DOC/ Cum motivează Judecătoria Bălți excluderea candidatei „Șor” Marina Tauber din cursa pentru Primăria Bălți