EXPERTIZA CAPC: Cum poate fi fortificat sistemul de recuperare a bunurilor infracționale?

Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) a examinat proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative ce reglementează îmbunătățirea sistemului de recuperare a bunurilor infracționale, elaborat de Ministerul Justiției, la propunerea Centrului Național Anticorupție. Documentul se referă la modificarea Codului de procedură penală și la modificarea Legii privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). CAPC a analizat modificările propuse și și-a făcut publică această expertiză.

Potrivit autorilor proiectului, modificările sunt necesare deoarece au fost constatate mai multe dificultăți în activitatea ARBI, cauzate de lacunele legislative privind identificarea, urmărirea, indisponibilizarea, valorificarea și recuperarea bunurilor infracționale.

Potrivit CAPC, elaborarea proiectului corespunde recomandărilor expuse în Raportul de evaluare a R. Moldova în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, adoptat în 2019 de Comitetul MONEYVAL al Consiliului Europei, iar implementarea noilor prevederi va crește capacitățile instituționale ale ARBI și va contribui la eficientizarea exercitării atribuțiilor funcționale ale acesteia.

Ce modificări intervin în Codul de procedură penală?

Pentru Codul de procedură penală, proiectul de lege propune o nouă redacție a noțiunii de investigații financiare paralele, în vederea ajustării la prevederile Legii privind ARBI, prin completarea acesteia cu sintagma „partea civilmente responsabilă”, precum și desfășurarea noțiunii de beneficiar efectiv, prin norma de trimitere la prevederile Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. CAPC susține că aceste completări sunt raționale.

Cât despre excluderea din conținut a sintagmei „în vederea recuperării bunurilor infracționale”, CAPC argumentează că lipsa acestei precizări nu este motivată în vreun fel, nefiind clar motivul excluderii acesteia. CAPC nu susține modificarea și insistă asupra faptului că păstrarea sintagmei justifică acest gen de investigații și limitează comiterea unor eventuale abuzuri.

Cuantumul de 10% din valoarea bunurilor sechestrate va fi substituit cu 20%

Proiectul de lege prevede substituirea cuantumului de „10% pe parcursul unui an” din valoarea bunurilor sechestrate cu 20%, în cazul diminuării valorii lor, din perspectiva comercializării. Potrivit CAPC, modificarea urmează să majoreze cuantumul de la 10% la 20%, calculat general, și nu pe parcursul unui an. Autorul proiectului argumentează modificarea prin faptul că, în prezent, sistemul de administrare a bunurilor sechestrate este unul vicios, iar acest fapt permite ca valoarea real recuperată să fie incomparabil mai mică decât valoarea bunurilor sechestrate. CAPC argumentează că Nota informativă care însoțește Proiectul de lege oferă o explicație desfășurată a procedurii de vânzare a bunurilor sechestrate în cazul diminuării valorii acestora, cu informații statistice din practica aplicării acestei norme juridice. CAPC constată că modificarea propusă este în concordanță cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, fiind racordată și la Directiva corespunzătoare a Parlamentului European și a Consiliului Europei. Inclusiv din aceste motive, CAPC susține modificarea propusă.

Cum vor fi valorificate de către ARBI bunurile sechestrate?

Posibilitatea procedurii de valorificare a bunurilor de către ARBI, inclusiv în baza delegației organului de urmărire penală, ar trebui să aibă loc în urma armonizării legislației procesual-penale la normele Legii privind competențele ARBI. Potrivit CAPC, în urma acestei modificări vor fi extinse considerabil și nejustificat competențele organului de urmărire penală prin posibilitatea dispunerii valorificării, adică posibilitatea înstrăinării bunurilor sechestrate. În redacția actuală a Codului de procedură penală această atribuție ține de competența instanței de judecată, care ia o decizie la cererea proprietarului bunurilor ori la demersul procurorului, ca fiind cazuri speciale de valorificare a bunurilor. CAPC nu susține această modificare, motivând că procedura actuală trebuie păstrată.

Ce modificări intervin în Legea privind activitatea ARBI?

În procesul de modificare și de actualizare a Legii privind activitatea ARBI se propune majorarea termenului de înghețare a bunurilor sechestrate de la 15 zile la 30 zile lucrătoare și anularea înghețării la dispariția temeiurilor. Experții CAPC susțin că modificarea este motivată prin sporirea capacității și operativității Agenției.

Potrivit CAPC, această modificare a normei legale ar extinde competența organului de urmărire penală, asupra procedurii de înghețare a bunurilor presupus infracționale. Totuși, intervenția nu are caracter definitiv în privința bunurilor, fiind o măsură temporară, una de asigurare. CAPC susține modificarea respectivă, făcând trimitere la importanța înghețării operative a bunurilor infracționale, dar și la faptul că modificarea e în concordanță cu cele stipulate în Raportul MONEYVAL, citat mai sus, dar și cu posibilitatea contestării imediate a ordinului în instanța de judecată, în conformitate cu același articol din lege.

Procedura de indisponibilizare a bunurilor infracționale este completată cu prevederi noi, cum ar fi cele ce presupun posibilitatea anulării ordinului de înghețare în cazul dispariției temeiurilor și încetarea efectelor ordinului de înghețare, odată cu aplicarea măsurilor asiguratorii. Ambele norme juridice vor fi incluse în Lege în cadrul a două alineate noi. CAPC susține această completare, deoarece vine să clarifice mecanismele tehnice de încetare a înghețării bunurilor.

O altă modificare presupune completarea competențelor ARBI în materie de cooperare internațională cu posibilitatea conlucrării în domeniul constatării averii nejustificate. Modificarea este argumentată prin necesitatea asigurării coerenței legislative și conlucrării dintre inspectorii de integritate din cadrul ANI și ARBI în procesul de constatare a averii nejustificate.

Deoarece cooperarea internațională constituie o condiție obligatorie pentru eficientizarea sistemului național de integritate, iar ARBI este o verigă importantă în acest proces, CAPC a decis să susțină această completare.

Concluziile CAPC

Potrivit CAPC, modificările propuse la proiectul analizat pot fi susținute, în condițiile respectării recomandărilor formulate.

Excepție face modificarea propusă la art. 258, al. 3 din Codul de procedură penală, care extinde excesiv competențele organului de urmărire penală pentru valorificarea, adică înstrăinarea bunurilor presupuse infracționale. Această modificare, în cazul adoptării, ar putea avea consecințe grave asupra echilibrului legislativ.

Opinia AO CAPC a fost elaborată în cadrul Proiectului „Cetățenii vorbesc: promovarea reformei democratice în interesul cetățenilor din R. Moldova”, implementat cu suportul Freedom House Moldova