Estonia declară că NATO era pregătită să „folosească forța” împotriva Rusiei după incursiunea în spațiul aerian
Răspunsul NATO la ultima provocare a Rusiei a demonstrat că alianța este pregătită să folosească forța dacă este necesar, a declarat ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, pentru agenția de presă estoniană ERR sâmbătă, 20 septembrie, transmite The Kyiv Independent.
Declarația vine în urma escaladării recente a provocărilor rusești în spațiul aerian NATO.
„Am văzut vineri că NATO funcționează foarte eficient chiar până în punctul în care, dacă am fi cu adevărat forțați să folosim ultima soluție, care este utilizarea forței, atunci exista o pregătire și pentru aceasta”, a spus ministrul.
Trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian estonian deasupra Golfului Finlandei pe 19 septembrie, rămânând acolo timp de 12 minute înainte de a pleca.
Tallinn a declarat că avioanele au traversat fără permisiune, în timp ce Moscova a negat orice încălcare.
În urma incursiunii, Estonia a solicitat consultări în temeiul Articolului 4 al NATO, care permite membrilor să convoace aliații dacă consideră că securitatea lor este amenințată.
Pevkur a declarat că provocările Rusiei au avut ca scop îndepărtarea atenției Occidentului de Ucraina.
„Exact asta își dorește Rusia – să ne distragă atenția de la a ajuta Ucraina și să ne concentrăm asupra propriei noastre situații. Acesta este un obiectiv cheie din spatele acestui tip de provocări”, a spus Hanno Pevkur.
Încălcările au avut loc pe fondul creșterii tensiunilor pe flancul estic al NATO.
În aceeași zi în care avioanele rusești au încălcat spațiul aerian estonian, Polonia a raportat că avioanele de vânătoare rusești au intrat în zona de securitate din jurul unei platforme de foraj din Marea Baltică.
Pe 10 septembrie, Polonia a doborât drone rusești care intraseră în spațiul său aerian în timpul unui atac asupra Ucrainei, marcând primul angajament direct al NATO împotriva activelor militare rusești deasupra teritoriului alianței.
Varșovia a răspuns prin plasarea apărării aeriene în stare de alertă maximă, închiderea temporară a principalelor aeroporturi și solicitarea de consultări cu NATO în temeiul Articolului 4.
România a raportat o breșă similară pe 13 septembrie, prin detonarea a două avioane F-16 după ce a detectat o dronă rusească care a traversat spațiul său aerian în timpul unui atac asupra infrastructurii de frontieră a Ucrainei.
Ministrul român al Apărării, Ionuț Mosteanu, a declarat că țara nu a doborât o dronă rusească care a intrat în spațiul aerian românesc, deoarece aceasta s-a întors în cele din urmă pentru a bombarda Ucraina.
După incidente, alianța a lansat misiunea defensivă Eastern Sentry.
Președintele ceh Petr Pavel a declarat pe 20 septembrie că NATO trebuie să rămână unită și să răspundă ferm provocărilor rusești, inclusiv potențialelor acțiuni militare.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că obiectivul Rusiei este de a slăbi hotărârea NATO de a oferi Ucrainei sisteme suplimentare de apărare aeriană.
