„Economie europeană, stat eficient” – programul și promisiunile noului Guvern. Cinci priorități asumate și un scop: aderarea la UE în 2030

„Economie europeană, stat eficient”, programul de guvernare prezentat de premierul Vasile Tofan în Parlament, pune accent pe ideea că aderarea la Uniunea Europeană până în 2030 trebuie să fie principalul „motor al modernizării” R. Moldova. Printre principalele priorități anunțate de noul Guvern sunt  reformele economice, restructurarea administrației și accelerarea integrării europene.

În document se menționează că R. Moldova intră în acest mandat „într-un context dificil”, pentru că „creșterea economică este prea lentă, baza de contribuabili se îngustează, deficitul de forță de muncă se accentuează, iar îmbătrânirea populației pune o presiune tot mai mare asupra sistemului de pensii și serviciilor publice.”

Potrivit lui Andrei Curăraru, expert în politici publice la WatchDog, Vasile Tofan „va fi judecat după trei distincții: între ținta fiscală ambițioasă și calitatea vieții omului simplu, între risipă și capacitate administrativă reală, între influență rusă și nemulțumire autentică.” Mariana Iațco, expertă în politici publice, consideră că unele obiective sunt „excesiv de optimiste”.

Documentul, publicat luni, 20 iulie, stabilește cinci priorități ale viitorului Executiv:  

Prioritatea 1. Relansarea creșterii economice;

Prioritatea 2. Accelerarea aderării la Uniunea Europeană;

Prioritatea 3. Un stat eficient, digital și responsabil;

Prioritatea 4. Securitate, justiție și pace;

Prioritatea 5. Creșterea calității vieții și a coeziunii sociale.

„Pornim cu o ambiție clară: să readucem energia, inițiativa și optimismul în dezvoltarea țării. Să repornim economia, să susținem antreprenorii și să creăm locuri de muncă mai bine plătite. Să construim un stat mai mic și mai eficient – fără suprapuneri și risipă, dar mai puternic în servicii publice, securitate, educație, sănătate și protecția celor vulnerabili. Un stat care își respectă oamenii prin echitate, transparență și folosirea responsabilă a banului public și care transformă fiecare leu economisit în servicii mai bune, investiții și oportunități pentru oameni. Și să accelerăm decisiv aderarea la Uniunea Europeană – șansa istorică a generației noastre”, a precizat Vasile Tofan la prezentarea programului de guvernare. 

„Realitatea de la care pornim”

În programul de guvernare au fost enumerate mai multe probleme cu care se confruntă R. Moldova. „Creșterea economică este prea lentă, baza de contribuabili se îngustează, deficitul de forță de muncă se accentuează, iar îmbătrânirea populației pune o presiune tot mai mare asupra sistemului de pensii și serviciilor publice. În același timp, statul trebuie să îmbunătățească serviciile oferite oamenilor, să răspundă riscurilor de securitate într-un context geopolitic complicat și să implementeze un volum fără precedent de reforme necesare aderării la Uniunea Europeană. Resursele sunt limitate, iar continuarea inerțială nu mai este o opțiune”, se arată în document. 

Pe de altă parte, noul Guvern consideră că „dimensiunea relativ mică a țării poate deveni un avantaj”, pentru că pot fi luate decizii, implementate reforme și testate soluții „mai repede decât în economiile mari. Procesul de aderare trebuie folosit drept platformă pentru transformarea profundă a economiei și a statului”. 

Potrivit programului, R. Moldova „poate concura prin viteză, simplitate, predictibilitate, integritate și acces direct la decizie. Guvernul va urmări, de aceea, acțiuni asimetrice care diferențiază țara: reguli mai simple, servicii publice digitale, acces rapid pentru investiții, atragerea talentelor și un cadru sigur pentru dezvoltarea și testarea tehnologiilor emergente.” 

Noul Guvern își propune ca R. Moldova „să devină cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori – o țară în care este simplu să deschizi, să finanțezi, să extinzi și să internaționalizezi o afacere. Aceasta nu înseamnă standarde mai slabe, ci reguli mai puține, mai clare și aplicate egal, controale concentrate asupra riscurilor reale și un stat care protejează concurența, proprietatea, angajații și consumatorii fără a sufoca inițiativa.”

La fel, în document se punctează că reformele necesare „vor cere curaj, disciplină și echitate”, iar Guvernul se va focusa pe „restabilirea încrederii, eliminarea privilegiilor nejustificate și a risipei și demonstrarea faptului că responsabilitatea se aplică mai întâi instituțiilor statului”.

Primele 100 de zile și principalele priorități

Conform programului, „​​primele 100 de zile trebuie să readucă încrederea economică, prin limitarea controalelor excesive, adoptarea politicii fiscale pentru 2027, lansarea inventarului barierelor administrative și modificarea cadrului juridic în scopul reducerii poverii asupra antreprenorilor și aprobarea portofoliului de proiecte industriale și logistice prioritare.” 

Pentru relansarea economiei au fost setate mai multe obiective: stimularea investițiilor private și a antreprenoriatului; reducerea birocrației și simplificarea reglementărilor; implementarea reformei fiscale pentru a încuraja investițiile și ocuparea forței de muncă; dezvoltarea industriei, digitalizării și exporturilor; asigurarea accesului mai ușor la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri); valorificarea fondurilor europene de 1,9 miliarde de euro.

Cât despre accelerarea aderării la Uniunea Europeană, programul prevede deschiderea tuturor clusterelor de negocieri în 2026, cu finalizarea negocierilor și pregătirea semnării Tratatului de Aderare până la sfârșitul lui 2028, pentru ca țara să fie „pregătită pentru aderarea la UE până în 2030”. Astfel, Vasile Tofan își propune în calitate de premier „evaluarea ministerelor după rezultatele obținute în procesul de integrare europeană”. 

Documentul prevede finalizarea reformei administrativ-teritoriale, cu „primării mai puternice și reducerea rolului raioanelor”. La fel, sunt fixate mai multe schimbări necesare pentru digitalizarea serviciilor statului și eficientizarea acestora: audit și reorganizarea administrației centrale, reducerea instituțiilor cu atribuții suprapuse, digitalizarea completă a serviciilor publice prioritare până în 2029, administrarea transparentă a întreprinderilor și activelor statului.

La capitolele justiție și securitate, noul Cabinet de miniștri își propune combaterea criminalității organizate și corupției prin „continuarea reformei justiției și recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni”. Programul își propune consolidarea apărării și securității cibernetice, protejarea proceselor electorale împotriva ingerințelor externe, integrarea energetică cu Uniunea Europeană și reducerea dependențelor.

Pentru „creșterea calității vieții”, în programul de guvernare sunt prevăzute următoarele măsuri: locuri de muncă mai bine plătite și reducerea muncii informale; sprijin pentru familii și extinderea serviciilor de creșă; reformarea sistemului de asistență socială; modernizarea sistemului de sănătate și implementarea dosarului electronic al pacientului; investiții în educație, majorarea salariilor profesorilor, reducerea deficitului de cadre didactice;   promovarea egalității de gen și combaterea violenței împotriva femeilor.

Expert: „Ce atrage atenția nu este lista de promisiuni, ci schimbarea de abordare”

Andrei Curăraru, expert în politici publice la WatchDog, a publicat o analiză a programului de guvernare. Potrivit acestuia, „ce atrage atenția nu este lista de promisiuni, ci schimbarea de abordare. Programul anterior fixa direcția: Uniunea Europeană, pace, dezvoltare. Cel nou apare după două conflicte care au lovit încrederea: reforma fiscală și remunerarea nejustificată de la stat. Iar programul de guvernare încearcă să răspundă la aceste provocări.”

Astfel, conform expertului, proiectul politicii fiscale din iunie propunea cote concrete și uniformizarea TVA, lucru care a provocat nemulțumirea sindicatelor, autorităților locale și a  unor sectoare economice. 

„Noul program păstrează ținta de a majora încasările fiscale cu cel puțin două puncte procentuale din PIB până în 2028. Guvernul transmite că politica fiscală anunțată anterior nu este cea finală, dar este nevoie de rezultat. Pachetul legislativ poate fi rescris; presiunea de a găsi bani rămâne. Aici intră și salariile de la stat. Programul cere plăți ușor de înțeles, fără remunerații excesive, sporuri netransparente și excepții nejustificate. Legătura politică este directă: nu poți cere contribuabilului să achite mai mult dacă statul nu începe de la sine. Doar că plafonarea oarbă poate alunga specialiștii necesari aderării. Programul admite excepții pentru competențe rare, fără să spună încă cine le aprobă și cum împiedică reapariția privilegiilor sub alt nume”, a declarat Curăraru.

Expertul s-a referit și la reforma administrativ-teritorială inclusă în programul de guvernare, în contextul în care în R. Moldova sunt 776 de primării cu o populație sub 3000 de locuitori. 

„Programul merge mai departe: restructurarea raioanelor și transferul funcțiilor, oamenilor și patrimoniului. Simultan, cere comasarea sau lichidarea unor instituții centrale, dar și protejarea capacității pentru aderare. Aici apare poate cel mai important act de echilibristică pe care îl va încerca Guvernul Tofan. Să ai un stat mic, cu controale puține, cel mai prietenos antreprenorilor, ca pe un panou de publicitate pentru investitorii din Dubai, dar și unul capabil să atingă standardele europene sub presiunea externă din partea Rusiei, pe care o simțim zilnic”, a menționat acesta. 

La fel, expertul WatchDog a accentuat că problema securității statului nu a fost expusă într-un capitol separat, fiind expuse amenințările apărute în contextul propagandei ruse, ingerinței electorale, atacurilor cibernetice și presiunii energetice de destabilizare internă. 

„Moscova nu trebuie să inventeze nemulțumirea produsă de taxe, salarii sau reorganizare; îi ajunge să finanțeze actori care o amplifică și să o transforme în vot antieuropean. Dar Guvernul trebuie să distingă manipularea de opoziția legitimă a celor care pierd din reformă. Altfel, critica reală va fi împinsă chiar spre propaganda pe care statul încearcă să o combată. Implementarea programului lui Tofan va fi judecată după trei distincții: între ținta fiscală ambițioasă și calitatea vieții omului simplu, între risipă și capacitate administrativă reală, între influență rusă și nemulțumire autentică. Documentul vede conflictele și-și propune să le soluționeze, să vedem dacă îi reușește”, a punctat expertul. 

„Lipsește o viziune privind migrația și reîntoarcerea diasporei, politici pentru locuințe accesibile, o estimare clară a costurilor și a surselor de finanțare”

Mariana Iațco, expertă în politici publice, a declarat că direcția generală a capitolului social este una corectă și apropiată de standardele europene. „În mare parte, este o continuare și consolidare a reformelor deja începute, nu vorbim despre o schimbare de paradigmă”, a declarat experta pentru Teleradio-Moldova.

Potrivit expertei, unele obiective sunt excesiv de optimiste. „Creșterea ocupării la 62 % și integrarea a 100 de mii de persoane prin ANOFM mi se par ambițioase într-o țară cu emigrație masivă și cu o agenție care nu a avut niciodată o asemenea capacitate. Practic, aceste obiective sunt foarte greu de realizat”, a explicat Mariana Iațco.

În schimb, aceasta consideră realizabile alte angajamente asumate de Guvern. „Salariul minim predictibil, crearea celor 3000 de locuri în creșe și continuarea dezinstituționalizării copiilor sunt obiective fezabile, iar această din urmă țintă pare chiar una modestă”, a precizat experta.

Mariana Iațco avertizează că cele mai dificile reforme vor fi cele privind sustenabilitatea sistemului de pensii și dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung. „Cel mai greu din punct de vedere politic va fi lărgirea bazei de contribuții la pensii, iar la partea de îngrijire de lungă durată văd cel mai mare decalaj între ambiție și realitate”, a spus ea.

Totodată, experta consideră că programul lasă fără răspuns mai multe probleme. „Lipsește o viziune privind migrația și reîntoarcerea diasporei, politici pentru locuințe accesibile, o estimare clară a costurilor și a surselor de finanțare, precum și obiective concrete de reducere a sărăciei. Aș fi dorit să văd o atenție mai mare pentru deficitul de personal din sistemul social, diferențele dintre mediul rural și urban și grupurile vulnerabile”, a remarcat experta.

Ea a mai spus că, în general, capitolul social este unul ambițios și orientat spre valorile europene, însă succesul acestuia va depinde de capacitatea Guvernului de a transforma obiectivele propuse în rezultate concrete.