Dosarul în care fostul angajat al Parlamentului, Ion Creangă, este învinuit de trădare de patrie, întors la punctul inițial. Detalii despre judecătorul care a preluat examinarea după demisia Arinei Ialanji

La aproximativ un an și jumătate de la trimiterea pe banca acuzaților a fostului șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, dosarul în care este inculpat pentru trădare de patrie a fost repartizat unui alt judecător și examinarea urmează și fie reluată de la început. Conform datelor consultate de ZdG, Veaceslav Cernalev va prelua cauza examinată până acum de Arina Ialanji, prima ședință fiind programată pentru marți, 17 martie.

Arina Ialanji a fost printre cei trei judecători care și-au dat demisia înainte de a le fi evaluată integritatea financiară și etică, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) aprobând eliberarea din funcție începând din 4 martie.

Astfel, cauza penală înregistrată la Judecătoria Chișinău la 11 noiembrie 2024 și repartizată magistratei a fost redistribuită judecătorului Veaceslav Cernalev. Conform datelor de pe portalul instanțelor, următoarea ședință în dosarul lui Ion Creangă era planificată pentru marți, 11 martie. Totuși, încă de acum câteva zile, la secțiunea cu rezultatul ședinței se indică că „ședința nu a avut loc, judecătorul a demisionat”.

„Ședința (din 11 martie, n.r.) a fost programată de către Arina Ialanji dinainte. Dosarul a fost distribuit judecătorului Veaceslav Cernalev”, a menționat șefa Direcției generalizare a practicii judiciare și relații cu publicul, Natalia Jurminschi.

Ultima ședință în cauza penală a fost fixată pentru 23 februarie, dar, conform informațiilor de pe portal, Creangă nu s-a prezentat la aceasta, cum nu a făcut-o nici la celelalte două anterioare, care au mențiunile „inculpatul se află la tratament medical la domiciliu” și „inculpatul se află în instituție medicală”.

În ultimul an și jumătate, Arina Ialanji a programat 56 de ședințe de judecată în dosarul lui Creangă.

Detalii din cariera lui Cernalev

Veaceslav Cernalev a fost numit în funcția de judecător, la Judecătoria Chișinău, în ianuarie 2019. Acesta a fost procuror pentru mai mulți ani – începând din 2006, în Procuratura sectorului Buiucani al capitalei.

În timp ce era deja magistrat, în 2021, inspectorul din cadrul Inspecției procurorilor, Vasile Godoroja, a verificat sesizarea procurorului-șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată a Direcției Judiciare a Procuraturii Generale, Vladimir Adam, cu privire la faptele comise de către ex-procurorul Cernalev ce „ar fi putut constitui abateri disciplinare, exprimate prin gestionarea ineficientă a unei cauzei penale”. Inspectorul Vasile Godoroja a stabilit în acțiunile ex-procurorului temeiuri de tragere la răspundere disciplinară, materialele cauzei disciplinare fiind transmise Colegiului de disciplină și etică. Totuși, Colegiul de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a examinat și a încetat o procedură disciplinară inițiată în privința ex-procurorului, „pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară”.

Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din aprilie 2011, procurorul Veaceslav Cernalev a fost recunoscut vinovat de îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, fiindu-i aplicată o sancțiune disciplinară – mustrare. „S-a constatat că procurorul Cernalev a admis tergiversări neîntemeiate şi formalism în procesul conducerii urmăririi penale în mai multe cauze penale”, se menționează în decizia CSP, care a validat hotărârea Colegiului disciplinar. Atunci, în ședința Colegiului disciplinar, Veaceslav Cernalev „a recunoscut cele imputate”.

Acesta mai fusese sancționat disciplinar anterior, în 2010, cu avertizare, pentru reținerea și solicitarea arestului pentru două persoane care ar fi „sustras” două scaune din Parlament, pe 7 aprilie 2009.

Cernalev a făcut parte din completul de judecată care le-a achitat pe magistratele Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă, inculpate într-un dosar de corupție intentat în octombrie 2018.

Dosarul funcționarilor din Parlament și Poliția de Frontieră, învinuiți de trădare de patrie și complot, trimis în judecată. Ce informații ar fi furnizat aceștia Ambasadei Ruse

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat pe 12 noiembrie 2024 despre trimiterea în judecată a funcționarilor suspendați din secretariatul Parlamentului și Poliția de Frontieră, învinuiți de trădare de patrie și complot împotriva R. Moldova.

Este vorba despre ex-șeful suspendat al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, și polițistul de la Aeroportul Internațional Chișinău, Igor Ivanița, dar și soția polițistului, care ar fi fost complice – Viola Ivanița.

Și în dosarul lui Ivanița s-a schimbat judecătorul. După cinci ședințe, Angela Bologan și-a dat demisia, iar dosarul a ajuns la Vitalie Moroșanu, prima ședință după redistribuire având loc în februarie 2025. Marți, 10 martie, trebuie să aibă loc o altă ședință, care însă nu s-a mai desfășurat, din cauza unei alerte cu bombă. Următoarea ședință este programată abia în luna mai, pentru data de 7.

Întâlniri „conspirative”, cu durată de peste două ore

Șeful Direcției juridice și polițistul de frontieră au fost reținuți în iulie 2024, după cum anunțaseră public procurorii PCCOCS (inclusiv soția ultimului, cu rol de complice), pentru comunicarea lor „conspirativă” cu asistentul din acea perioadă al atașatului militar al Ambasadei Rusiei la Chișinău, în 2023-2024, Dmitri Kelov. Astfel, conform unui comunicat de presă emis de PCCOCS, funcționarul parlamentar ar fi avut o serie de întrevederi la Chișinău cu angajatul ambasadei, inclusiv cu durate de peste două ore, unde i-ar fi comunicat date obținute inclusiv prin spionaj a informației secrete pentru acordarea „ajutor[ului] în vederea desfăşurării unor activităţi ostile împotriva securităţii statului” (alineat al articolului privind trădarea de patrie din Codul penal n.r.).

Informațiile destinate uzului intern de serviciu și informațiile secrete furnizate ilegal ar fi inclusiv următoarele domenii:

• măsuri de consolidare a apărării militare a Moldovei;
• colaborarea Moldovei pe segmentul de securitate cu alte state, precum și activitatea instituțiilor naționale în acest domeniu;
• situația care vizează partea stângă a Nistrului; 
• proiectul Strategiei de Apărare Națională a Moldovei pentru 2024-2034;
• dezavantajele pentru Rusia ale modificărilor legislative care vizau referendumul privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană;
• totalizarea acțiunilor care vizează Parlamentul Moldovei în raport cu Raportul Comisiei Uniunii Europene, privind extinderea UE;
• intenția de modificare a articolului din Codul penal „trădare de patrie”, de care acum el însuși este învinovățit de PCCOCS.

Astfel, în urma măsurilor speciale de investigații, cu sprijinul ofițerilor Serviciului de Informații și Securitate al Moldovei, în iulie 2024, Ion Creangă ar fi fost reținut în flagrant, atunci când ar fi primit de la asistentul angajatului militar al ambasadei Rusiei suma de de 500 de dolari, iar de la domiciliul acestuia au fost ridicați alți 1 100 de dolari.