Dominată de bărbați și cu 8 miniștri din fostul Executiv: cine face parte din echipa guvernamentală a lui Alexandru Munteanu

Alexandru Munteanu, candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, a prezentat echipa guvernamentală cu care va merge în Parlament pentru a cere votul de încredere al deputaților. Dintre cei 16 membri ai cabinetului de miniștri, jumătate au făcut parte și din Executivul anterior. ZdG vă prezintă detalii despre studiile, activitatea profesională și averea potențialilor șefi ai ministerelor. 

Ministerul Energiei

Dorin Junghietu a fost numit în funcția de ministru al Energiei pe 19 februarie 2025 și își va păstra fotoliul în noul Guvern.

În CV-ul său, acesta se prezintă drept „expert în domeniul petrolului, gazelor și energiei, posedând o vastă experiență internațională (peste 16 ani) în coordonarea, livrarea, construcția, comisionarea și punerea în funcțiune a unor proiecte majore în explorarea, transportul și prelucrarea hidrocarburilor și energiei pentru clienți recunoscuți la nivel mondial”.

Dorin Junghietu a câștigat în toamna anului 2024 concursul pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație al companiei „Moldovagaz”.

Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2024 acesta a obținut 145 390 de euro de la firma „Sicim Irlanda Limited” pentru servicii de consultanță și management la „Sicim Kazakhstan LLC” (companie de petrol și gaze naturale din Kazahstan, n.r.).

Dorin Junghietu mai declară un apartament de 103,7 m.p., obținut în 2024 printr-un contract de donație, ce ar valora 716 245 de lei.

Ministerul Mediului

Gheorghe Hajder a fost propus la conducerea Ministerului Mediului. Potențialul ministru este licențiat în științe politice și turism, fiind și magistru în managementul administrației publice.

Gheorghe Hajder deține funcția de secretar de stat al Ministerului Mediului. Acesta a fost invitat la minister în aprilie 2024 de către actualul Ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu, ales deputat pe lista PAS după alegerile parlamentare din 28 septembrie. Și Gheorghe Hajder se regăsește în lista PAS pe poziția 71.

Anterior, potențialul ministru al Mediului a fost director interimar al Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) a municipiul Chișinău, a deținut funcția de viceprimar al Primăriei Stăuceni și a fost consilier al vicepreședintelui Parlamentului. 

Potențialul ministru deține un apartament de 75 m.p., estimat la două milioane de lei, dar și 2 mașini care valorează în total 249 500 de lei. 

În 2024, de la ADR, Hajder a ridicat un salariu total de 154 247 de lei, adică circa 51 400 de lei lunar, iar de la minister – 394 667 de lei sau aproximativ 43 800 de lei pe lună. Secretarul de stat a mai indicat o donație de 5500 de euro de la mama sa, Raisa Hajder, precum și un venit suplimentar de 138 352 de lei în baza unui contract de locațiune. 

Hajder a mai declarat un cont curent la bancă cu 170 145 de lei, precum și un credit de 900 de mii de lei, contractat în 2021, cu scadența în 2036.

Ministerul Educației

Dan Perciun își păstrează fotoliul de ministru al Educației și în noul guvern.

Licențiat în Științe Politice, Psihologie și Sociologie la Universitatea din Cambridge, Dan Perciun și-a continuat studiile masterale în Economie Socială la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

În 2014, imediat după finalizarea studiilor de masterat, Perciun revine în țară și se angajează în calitate de șef de departament la Ministerul Educației, funcție pe care o deține mai bine de un an. Se retrage din sectorul public până în 2019, atunci când devine deputat în Parlament, ales repetat în scrutinul din 2021. În perioada în care nu a deținut funcții publice, între 2015 și 2019, Perciun a colaborat cu mai multe organizații, fiind manager de proiect, consultant sau expert.

Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2024, Dan Perciun a avut venituri salariale de circa 530 de mii de lei și 1200 de lire sterline sub formă de donație din partea tatălui său. Ministrul deține în proprietate un apartament de 78,2 m.p., valoarea căruia ajunge la 1,1 milioane lei. Ministrul nu deține în proprietate niciun automobil.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

Ludmila Catlabuga rămâne în fotoliul de ministră a Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA). Aceasta a devenit cunoscută în spațiul public în toamna anului 2024, când a fost numită șefă la MAIA în urma remanierilor guvernamentale anunțate de către fostul premier Dorin Recean.

Catlabuga este o antreprenoare de la nordul Moldovei și absolventă a Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), specialitatea Contabilitate și Audit. Ea și-a început cariera în calitate de contabilă, activând pe diferite segmente în companii: producere, comerț, prestare servicii.

Din 2015 este fondatoarea companiei „Vita – Biofarm” SRL, cu domeniul de activitate în agricultură, zootehnie: creșterea bovinelor de lapte. În 2017, aceasta a fondat compania de consultanță pentru afaceri și management „Sateman” SRL, în prezent deținând o cotă-parte de 33%.

Ludmila Catlabuga este soția comisarului-șef al Inspectoratului Național de Investigații (INI), Arcadie Catlabuga. Familia Catlabuga deține o casă de 127 m.p., achiziționată în 2021 cu 2,5 milioane de lei. Din 2007, familia deține un autoturism Peugeot 206, valoarea declarată a bunului fiind de 48 de mii de lei. În 2015, mai procură un camion WV-Caddy în valoare de 30 de mii de lei, pe care-l declară „învechit și parțial uzat”.  Din 2021, Ludmila Catlabuga deține în posesie un mijloc de transport Land Rover, fabricat în 2016. 

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării

Licențiat în 1994 în drept internațional la Universitatea de Stat din Moldova, Eugen Osmochescu s-a specializat în drept comparat și drept european, urmând cursurile de masterat la Maastricht University din Olanda. Revenit în țară, în anul 2000, Osmochescu a urmat cursurile de doctorat la instituția în care a fost licențiat, obținând titlul de doctor în drept internațional în 2005. Între 2024 și 2025, Eugen Osmochescu a urmat un program în domeniul sustenabilității în afaceri la Institute of Sustainability Studies, cu sediul la Dublin, Irlanda.

Potrivit informațiilor pe care le trece pe contul său de LinkedIn, la un an de la finalizarea studiilor de licență, Osmochescu se angajează în cadrul KPMG, o rețea globală de firme independente care oferă servicii de audit, consultanță fiscală și consultanță în afaceri. Astfel, a contribuit la crearea primei zone economice speciale a Moldovei. Mai târziu, angajat în cadrul „Bearing Point”, o firmă de consultanţă în management și tehnologie care implementa în Moldova proiecte finanțate de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), a contribuit la elaborarea Codului Fiscal.

Din 1994 până în 2008, viitorul ministru a predat dreptul internațional public, drepturile omului, dreptul refugiaților, dreptul Uniunii Europene și dreptul concurenței UE pentru studenții de licență, master și doctorat la Universitatea de Stat din Moldova.

Între 2004 și 2006, Osmochescu a fost parte a programului BIZPRO, finanțat de USAID. A contribuit la alinierea legislației moldovenești la practicile internaționale și europene, de exemplu, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sau Uniunea Europeană (UE). Următorul an a colaborat cu compania americană „Jacobs, Cordova & Associates”, contribuind la reforme ce vizau mai multe state, printre care Croația, Kazahstan, R. Moldova și Mongolia.

Timp de aproape 17 ani, Osmochescu a coordonat un proiect al Corporației Financiare Internaționale, care prevedea planificarea strategică pentru nouă țări.

Ministerul Finanțelor

Andrian Gavriliță, cu peste 20 de ani de experiență în domeniul economic și expertiză în politici publice și afaceri internaționale, urmează să preia conducerea Ministerului Finanțelor. 

Gavriliță a absolvit Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), specializându-se în marketing și logistică. Ulterior, și-a completat studiile cu un program de master la Școala Europeană de Management și Tehnologie din Berlin.

În 2011, pe durata mandatului premierului Vlad Filat, Gavriliță a coordonat echipa responsabilă de atragerea investițiilor din cadrul Cancelariei de Stat. Câțiva ani mai târziu, a condus Cabinetul prim-ministrului Chiril Gaburici. Din februarie 2025, activează în calitate de consultant în echipa premierului Dorin Recean.

Gavriliță a fost implicat anterior și în activitatea politică a PLDM, condus de Vlad Filat. A candidat pe listele formațiunii la alegerile parlamentare din 2009 și la scrutinul pentru Consiliul Municipal Chișinău din 2015, fără a accede însă în funcții elective. Gavriliță a activat în cadrul companiei internaționale de consultanță „McKinsey & Company”, unde a fost implicat în mai multe proiecte, inclusiv unele desfășurate în Etiopia.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Natalia Plugaru, expertă în domeniul politicilor sociale și al protecției persoanelor vulnerabile, este propusă pentru a prelua conducerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS).

Plugaru deține un doctorat în management la Academia de Studii Economice din București, România, și o diplomă de master în management de la Academia de Administrație Publică din Chișinău.

Natalia Plugaru are peste 15 ani de experiență în proiectarea și implementarea programelor  axate pe reziliența demografică, egalitatea de gen și împuternicirea tinerilor. În prezent, ocupă funcția de reprezentant adjunct al Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova și coordonează programele UNFPA care sprijină Guvernul R. Moldova în alinierea politicilor publice la prioritățile integrării europene și la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Înainte de a se alătura UNFPA, Plugaru a ocupat funcția de vicepreședintă a Consiliului Național al Tineretului din Moldova, unde a condus inițiative naționale și regionale de advocacy pentru integrarea priorităților tineretului în agenda politicilor publice. La începutul carierei sale a lucrat cu organizații ale societății civile care sprijină supraviețuitorii violenței domestice și traficului de persoane. A predat economie și management la Universitatea de Stat din Bălți.

Ministerul Afacerilor Externe

Mihai Popșoi își păstrează fotoliul de șef al MAE, funcție pe care a obținut-o în ianuarie 2024. 

Popșoi și-a început cariera profesională în 2009, în calitate de manager de proiect la Centrul NATO în R. Moldova. O perioadă de timp a fost analist politic la Ambasada SUA în R. Moldova și analist al riscurilor politice și de securitate la Fundația „Jamestown”, un grup de cercetare și analiză privind politica de apărare din Washington. A activat și în cadrul Fundației „Konrad Adenauer”, dar și la Asociația pentru Politică Externă din Moldova.

Acesta a devenit deputat în urma alegerilor din februarie 2019 din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, iar în iulie 2021 – pe lista PAS. A fost membru al Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană.

În declarația de avere și interese personale pentru 2024, Mihai Popșoi indică trei terenuri, un apartament de 65,6 m.p., un spațiu comercial cumpărat cu 60 de mii de euro în 2022 și un autoturism Renault Kadjar, pe care l-a dobândit în 2022 cu 325 984 de lei. 

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale

Vladimir Bolea continuă să dețină funcția de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) și în Guvernul Munteanu. 

Bolea este politician, jurist și istoric. Și-a făcut studiile la USM, fiind licențiat în istorie și drept, având masteratul în drept economic.

A fost deputat în Parlament din martie 2019 până în iulie 2022, când a fost numit în funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare în Guvernul Natalia Gavrilița. A rămas în aceeași funcție și în Guvernul Dorin Recean. În noiembrie 2024 a fost numit ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Deține o casă de locuit cumpărată în 2017 cu 261 584 de lei. Familia Bolea deține două autoturisme: o Honda CRV din 2007, cumpărată în 2014 cu 10 mii de lei, și o Skoda Octavia din 2017, achiziționată cu 71 658 de roni în 2021.

Ministerul Sănătății

Emil Ceban va renunța la funcția de rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie (USMF) „Nicolae Testemițanu” și la cea de deputat în Parlamentul R. Moldova pentru a prelua conducerea Ministerului Sănătății. 

Emil Ceban a absolvit Facultatea de Medicină Generală a USMF. După finalizarea internaturii în urologie la Spitalul Clinic Republican, și-a început activitatea medicală și universitară, devenind în 1995 asistent la Catedra de urologie și nefrologie chirurgicală.

De-a lungul anilor, Emil Ceban a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul universității: președinte al Comitetului sindical al studenților și al colaboratorilor, șef al Secției doctorat, masterat și postdoctorat, prorector pentru educație și probleme sociale, apoi prorector pentru activitate clinică. În 2019 a fost ales rector al USMF „Nicolae Testemițanu”.

Ceban a mai absolvit dreptul la Universitatea de Studii Europene din Moldova și un master în economie și management la Academia de Administrare Publică.

Potrivit declarației de avere, rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”, Emil Ceban, a raportat pentru anul 2024 venituri totale de peste 3 milioane de lei, provenite din salarii, dividende și activități conexe. 

Potrivit declarației, Emil Ceban deține mai multe bunuri imobile: o casă de locuit de 175 m.p., evaluată la peste 2,6 milioane de lei, două apartamente cumpărate în 2024, cu o valoare totală de 165 de mii de euro, un garaj, două terenuri și un spațiu imobil achiziționat în 2025. Familia Ceban are în proprietate și un automobil Volvo XC90.

Totodată, Emil Ceban are un credit ipotecar de 2 milioane de lei, contractat în 2024 de la MAIB, scadent în 2044, cu o dobândă de 7%.

Ministrul Apărării 

Anatolie Nosatîi este ofițer de carieră în Armata Națională a R. Moldova. Cariera sa profesională începe în iulie 1994 în calitate de comandant de pluton la Batalionul de învățământ al Colegiului Militar din Chișinău. Ulterior, a avansat succesiv în funcții de comandă și de stat major.

Între decembrie 2014 și mai 2018, Anatolie Nosatîi a activat în calitate de ofițer pentru afaceri militare la Departamentul ONU pentru Operațiuni de Menținere a Păcii (DPKO), la sediul din New York, SUA.

După revenirea în țară, în mai 2018, și-a reluat funcția de șef al Direcției Operații din Marele Stat Major al Armatei Naționale, poziție pe care a deținut-o până în aprilie 2020.

Din august 2021 ocupă funcția de ministru al Apărării. 

Este proprietar a două apartamente: unul de 45,9 m.p. și unul de 102,9 m.p. În declarația de avere mai este trecută și o mașină marca Toyota RAV 4, fabricată în 2018 și cumpărată în același an cu 452 547 de lei. 

Ministerul Justiției

Instruit la Academia Federală de Investigații a FBI (SUA), Vladislav Cojuhari migrează din funcția de secretar general al Ministerului Afacerilor Interne în cea de ministru al Justiției în viitorul Guvern.

Licențiat în drept la Academia „Ștefan cel Mare” a MAI, Cojuhari s-a specializat în drept penal după ce a făcut studii masterale la aceeași instituție. Potrivit informațiilor disponibile în spațiul public, Cojuhari a continuat procesul de instruire în cadrul altor două instituții de învățământ din străinătate. Între 2011 și 2012 s-a format în domeniul analizei informațiilor la Școala Națională de Cercetări din Bruxelles, Belgia. În 2017, Cojuhari absolvește Academia Federală de Investigații a FBI din SUA, specialitatea analiza informațiilor, leadership și combaterea terorismului.

Din 2008 până în 2023 a ocupat succesiv diverse funcții în structurile MAI: de la inspector superior la șef de secție. Între 2023 și 2024 a ocupat funcția de secretar general adjunct al Ministerului, părăsind fotoliul pentru cel de secretar general al instituției, funcție în care a activat până la expirarea mandatului Guvernului Recean. 

Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2024, familia lui Vladislav Cojuhari a avut venituri salariale de circa un milion de lei. Aceasta deține în proprietate un apartament  de 61 m.p., obținut printr-un contract de investiții ce datează din 2016, în sumă de aproape 29 de mii de euro. Iar la capitolul bunuri mobile, Cojuhari a trecut un Ford fabricat în 2013 și procurat în 2023 cu 300 de mii de lei. Din 2016, familia Cojuhari datorează 30 de mii de euro unei persoane nerezidente, sumă pe care se obligă să o returneze până în 2030. Alte 300 de mii de lei le-a luat cu împrumut în 2023 de la o bancă moldovenească și se obligă să le  returneze până în 2028.

Ministerul Culturii

După 12 ani de activitate în domeniul jurnalismului, în 2023, Cristian Jardan a fost numit în calitate de consilier politic în cabinetul premierului Dorin Recean. Jardan se va regăsi și în Guvernul condus de Alexandru Munteanu, însă într-o altă funcție – cea de ministru al Culturii.

Licențiat în Sociologie Generală la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, în 2007, Cristian Jardan se înscrie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, pe care o absolvește în 2008.

În perioada iunie 2008 – martie 2011 a muncit în calitate de reporter la Pro TV Chișinău, iar în perioada ianuarie 2015 – noiembrie 2019 a fost director al portalului de știri „Unimedia”. A activat în calitate de social media manager și redactor al site-ului ZdG în perioada 2020–2021. Ulterior, a fondat și administrat Replica Media, un proiect jurnalistic independent.

În declarația de avere și interese personale, Jardan a indicat trei terenuri, o cota-parte de 0,5 dintr-o casă de locuit moștenită în 2025 și un autoturism Hyundai Tucson, care l-a costat 388 260 de lei. În plus, pe contul familiei sale sunt depuse peste 2 milioane de lei. 

Ministerul Afacerilor Interne

Daniella Misail-Nichitin este un alt nume din fostul Guvern care se regăsește și în noul cabinet de miniștri.

Nichitin și-a început formarea profesională în domeniul medical, urmând între 1993 și 1999 cursurile Facultății de Medicină Generală la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, iar în perioada 1999 – 2002 a făcut rezidențiatul în medicina de familie.

Între 2002 și 2005 a urmat Facultatea de Drept la ASEM. Apoi – un program de masterat în Administrarea organizațiilor nonprofit și unul în Advocacy și schimbări sociale.

În mai 2001 a devenit coordonatoare a Centrului de Resurse la Centrul Internațional „La Strada”, organizație specializată în prevenirea traficului de ființe umane și protecția drepturilor femeilor și copiilor. În februarie 2004 a fost promovată în funcția de vicepreședintă a Centrului. Ulterior, între septembrie 2012 și aprilie 2015, Daniella Misail-Nichitin a activat în calitate de președintă a organizației. Începând cu mai 2015 și până în 2021, a exercitat funcția de directoare a Programului Femei în cadrul aceluiași centru.

Nichitin a fost membră a Consiliului Consultativ al Societății Civile convocat de UN Women, iar între martie 2015 – mai 2018 și februarie – august 2020 a făcut parte din Consiliul de Administrare al Coaliției Naționale „Viața fără violență”.

În septembrie 2021, Daniella Misail-Nichitin a fost numită șefa cabinetului ministrului Afacerilor Interne, iar din ianuarie 2022 a deținut funcția de secretară de stat la MAI. Din noiembrie 2024 deține funcția de ministră a Afacerilor Interne.

Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2024, familia ministrei deține trei apartamente cu suprafața de 60, 83 și 97 m.p.

Gherasimov rămâne viceprim-ministră pentru integrare europeană

Cristina Gherasimov are un doctorat în științe politice la Universitatea Rutgers din New Jersey; a făcut studii și cercetare la Institutul European pentru Studii Internaționale Avansate din Nisa, Franța; Universitatea din Wroclaw, Polonia; Universitatea din Mannheim, Germania; ETH Zurich, Elveția. 

Aceasta a administrat Indicele Anticorupție în Domeniul Apărării la Transparency International Defence and Security Program (UK) și a lucrat ca analistă în cadrul Programului Rusia și Eurasia la Royal Institute of International Affairs, Chatham House, în Marea Britanie. A mai activat în calitate de cercetătoare în cadrul Centrului Robert Bosch pentru Europa Centrală și de Est, Rusia și Asia Centrală la Consiliul German pentru Afaceri Externe (DGAP).

Din 2020, timp de trei ani, Gherasimov a ocupat funcția de consilieră a președintei în domeniul politicii externe și integrării europene.

Pe 5 decembrie 2023 a fost numită secretară de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE). Peste o lună, aceasta a obținut funcția de ministră pentru Afaceri Europene. 

Conform declarației de avere și interese personale, Gherasimov deține trei apartamente: unul a fost cumpărat în 2015, altele două – în 2019. 

Fostul ambasador al R. Moldova la Kiev, numit viceprim-ministru pentru Reintegrare 

Valeriu Chiveri, diplomat de carieră, este propus pentru funcția de viceprim-ministru pentru Reintegrare. Activitatea sa diplomatică a început în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al R. Moldova.

Între 2000 și 2001 a activat în calitate de șef al Direcției OSCE din cadrul MAE. Ulterior, între 2001 și 2005, a fost consilier și reprezentant adjunct al Delegației R. Moldova pe lângă OSCE.

A ocupat mai multe posturi în cadrul OSCE: ofițer politic la Misiunea OSCE din Uzbekistan, 

Kazahstan, Georgia și coordonator de proiecte la Centrul OSCE din Turkmenistan. 

În perioada 2010–2013, Valeriu Chiveri a fost numit Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al R. Moldova în Republica Austria și Reprezentant Permanent pe lângă OSCE.

Ulterior, între 2013 și 2015, a exercitat funcția de viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al R. Moldova.

După încheierea mandatului guvernamental, în 2016–2019, a fost Team Leader și moderator la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, iar apoi adjunct al șefului Oficiului OSCE din Kîrgîzstan.

A ocupat funcția de Ambasador al R. Moldova în Ucraina între 2021 și 2025.