Scandal în mediul academic. Dispute între rectorii USM și UTM pe marginea inițiativei de acordare a dreptului la un mandat suplimentar pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Precizările MEC
Propunerea Ministerului Educației și Cercetării (MEC) de a integra Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în structura Universității Tehnice a Moldovei (UTM) a generat discuții aprinse în spațiul public. Rectorul Universității de Stat din Moldova (USM), Igor Șarov, critică această inițiativă, care ar permite rectorului UTM să obțină un al treilea mandat, afirmând că reforma universitară „nu poate fi justificată prin calcule administrative sau eforturi de optimizare dacă prețul ei este autonomia universitară”.
Drept replică, actualul rector al UTM, Viorel Bostan, care este fiul lui Ion Bostan, fost conducător al instituției, susține că este acuzat că „perpetuează o dinastie”, deși „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte prin vot secret”.
Autoritățile din educație își argumentează inițiativa prin faptul că există un declin demografic în regiune și că mai mult de jumătate dintre studenții la licență sunt înscriși la învățământ fără frecvență. Potrivit acestora, universitatea din Cahul se confruntă cu dificultăți bugetare.
Rectorul USM: „Nu suntem Coreea de Nord”
A doua zi după ce MEC a propus modificări la Codul educației, printre care acordarea dreptului la un mandat suplimentar pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități, rectorul USM, Igor Șarov, a criticat inițiativa într-o postare pe pagina sa de Facebook. Funcționarul n-a menționat niciun nume, ulterior însă rectorul UTM, care se află la conducerea instituției din 2016, a venit cu o replică la declarațiile lui Igor Șarov.
„Orice intenție de reorganizare care, în percepția publicului, ar putea duce la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități pentru un total de aproximativ 44 de ani, contravine flagrant principiilor de transparență, alternanță și democrație.
Astfel de practici — chiar și ca percepție — nu pot fi asociate cu un stat european precum R. Moldova. Nu suntem Coreea de Nord. Reforma universitară nu poate fi justificată prin calcule administrative sau eforturi de «optimizare» dacă prețul ei este autonomia universitară, echilibrul regional și încrederea publică”, declară rectorul USM.
Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, rectorul USM a explicat la ce s-a referit prin termenul de „aproximativ 44 de ani”.
„Calculele sunt foarte simple: 1992-2016 (mandatele fostului rector al UTM, Ion Bostan, tatăl lui Viorel Bostan, n.r.), 2016-2026 (mandatele actualului rector al UTM, n.r.), iar dacă se vor face schimbări în Codul educației vor fi circa 44 de ani. N-o să găsiți în Europa niciun caz. Nu este bine. Două mandate sunt în întreaga Europă. Avem un minunat Cod al educației, care a fost aprobat în 2014, un Cod foarte bun, unde este specificat clar – două mandate (…). Suntem într-o relație bună (cu Viorel Bostan, n.r.) și vreau să cred că vom păstra această relație. Îl apreciez, dar este vorba despre altceva. Noi mergem în Uniunea Europeană. Pot fi făcute modificări în Cod pentru a păstra funcțiile? În opinia noastră, categoric nu (…)”, a declarat Igor Șarov pentru ZdG.
Șarov a subliniat recent pentru TVR Moldova că: „Am considerat necesar să-mi expun îngrijorarea publică față de propunerea Ministerului Educației și Cercetării de a absorbi Universitatea de Stat Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul în componența Universității Tehnice a Moldovei. Această poziție este una personală și asumată și, în calitate de rector, nu pot susține o reorganizare care ignoră comunitățile academice și afectează echilibrul sistemului universitar”.
Rectorul UTM răspunde acuzațiilor: „Mandatele nu se transmit, ci se câștigă”
Pe 5 decembrie, rectorul UTM a publicat o reacție pe pagina sa de Facebook, susținând că „niciodată nu am crezut ca voi ajunge să mă justific în public pentru că sunt fiul tatălui meu”. Viorel Bostan a calificat declarațiile lui Igor Șarov drept un „atac”.
„(…) Acum câteva zile, după anunțul MEC cu privire la o posibilă fuziune între UTM și Universitatea din Cahul, aceste atacuri în adresa mea au fost reluate. De data aceasta, mi se reproșează faptul că sunt fiul tatălui meu, fiindcă, citez «ar putea duce la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități pentru un total de aproximativ 44 de ani». Aritmetica acestei insinuări este simplă: adunăm anii de mandat ale tatălui cu cele 10 ale fiului și mai adăugam încă 10?! Insinuarea constă în omiterea intenționată a unui detaliu important: mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte prin vot secret, alegeri la care participă toate cadrele didactice, științifico-didactice și de cercetare din universitate, iar cel puțin 20% din alegători trebuie să fie studenți. Acest detaliu omis intenționat este completat cu acuzații gratuite și la care se adăugă pentru efect Coreea de Nord. În lipsa unei critici a activității mele profesionale, sunt acuzat că perpetuez o dinastie și se insinuează perfid că realizările mele personale sunt datorate faptului că sunt fiul tatălui meu, care a fost rectorul universității pe care am onoarea astăzi să o conduc. Totodată, se insinuează ca alegătorii din universitate nu au discernământ și pot fi cumpărați/manipulați/forțati.
De ce se recurge la acest atac? Frustrări personale, resentimente ale foștilor, o banală răzbunare sau o simplă invidie cauzată de propria incapacitate intelectuală. Ce bine a scris domnul Ion Sturza acum o săptămână! Sunt rectorul Universității Tehnice a Moldovei de aproape zece ani, la sfârșitul celui de-al doilea mandat și consider că în acești zece ani UTM a făcut un salt considerabil în dezvoltarea sa. Am reușit multe împreună cu echipa managerială pe care am format-o și care mi-a fost alături, împreună cu toată comunitatea academică a UTM: studenți, cadre didactice, cercetători, personal administrativ și de suport. Am știut să motivez și susțin oamenii, să atrag parteneri noi, să dezvolt considerabil infrastructura universitară, să creez oportunități, să gestionez corect și să cresc bugetul universității, și sper ca am demonstrat că sunt un manager și lider bun, corect și transparent, și că nu i-am dezamăgit pe cei care au votat (prin vot secret) de 2 ori pentru candidatura mea la alegerile rectorului UTM (…)”, a scris Viorel Bostan.
Precizările Ministerului Educației, despre Universitatea din Cahul: „Se confruntă cu dificultăți bugetare”
De cealaltă parte, reprezentanții MEC au venit pe 4 decembrie cu mai multe precizări în legătură cu posibila constituire a unui Centru Universitar la Cahul în componența UTM, prin absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, subliniind că propunerea continuă să fie discutată cu comunitatea academică din Cahul, iar următoarea rundă de consultări urmează să aibă loc pe 11 decembrie.
Conform unui comunicat al instituției, argumentele unei asemenea transformări „țin de obiectivul Ministerului Educației și Cercetării de a asigura, pe termen mediu și lung, menținerea și dezvoltarea unui centru universitar puternic la Cahul, în contextul declinului demografic din regiune”.
„Pentru aceasta este necesară creșterea atractivității studiilor, diversificarea programelor oferite și, cel mai important, existența unui corp didactic calificat într-o perspectivă de 5–10 ani.
În prezent, mai mult de jumătate dintre studenții la licență sunt înscriși la învățământ fără frecvență, universitatea se confruntă cu dificultăți bugetare, iar concurența cu instituțiile de învățământ superior din România este una evidentă. Doar 879 de studenți își fac astăzi studiile la Cahul, la licență, dintre aceștia 320 la zi și 457 la fără frecvență.
Integrarea în Universitatea Tehnică poate constitui o soluție viabilă pentru consolidarea și dezvoltarea acestui centru universitar pe termen mediu și lung.
Opțiunea UTM este propusă deoarece permite, pe de o parte, dezvoltarea și consolidarea specialităților inginerești, IT și agricole relevante pentru economia națională, iar pe de altă parte, pentru că, în comparație cu alte două universități analizate: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și Universitatea de Stat din Moldova, UTM dispune de o situație financiară semnificativ mai solidă. Celelalte două instituții se confruntă cu anumite dificultăți financiare, iar Ministerul le va acorda sprijin suplimentar până la finalul anului. Totodată, USM se află încă în procesul complex de integrare a institutelor de cercetare – un demers administrativ de amploare care continuă să reprezinte o provocare pentru conducerea universității”, punctează autoritățile din educație.
Solicitată de ZdG, Irina Todos, recent numită rector al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul (USCH), a precizat că instituția va veni cu o poziție în urma discuțiilor din 11 decembrie.
„La final (vizita lui Dan Perciun la Cahul, n.r.), într-adevăr a menționat acest lucru, că trebuie să facem anumite ajustări, unde a vorbit despre această reorganizare, dacă îi putem spune, de a face parte din UTM. Noi, cadrele didactice la nivel de facultăți, discutăm vis-a-vis de această informație: care este poziția, preocupări și tot ce ține de ce se va întâmpla ulterior. Nu dăm note de bine sau rău, este o propunere care se discută la nivel de cadre științifico-didactice. Noi nu avem o decizie luată, dat fiind faptul că mai avem o întâlnire pe 11 decembrie, atunci când domnul ministru și domnul Bostan vor veni (la Cahul, n.r.), unde vor avea loc discuții, pentru ca ulterior să luăm o decizie. Noi trebuie să vedem care sunt argumentele, de ce s-a hotărât așa și ce va fi”, a spus Todos.
Irina Todos nu a comentat disputele dintre Igor Șarov și Viorel Bostan.
Dan Perciun: „Vrem să ne asigurăm că avem continuitate”
Pe 2 decembrie 2025, MEC a anunțat despre inițierea unor modificări la Codul educației. Potrivit instituției, schimbările vizează asigurarea unor programe de studiere a limbii române pentru copiii din diaspora, incluziunea copiilor cu dizabilități severe, evaluarea elevilor din clasa a IV-a, consolidarea rețelei școlare, măsuri de susținere a tinerilor specialiști în educație, precum și anumite schimbări la nivelul instituțiilor de învățământ superior.
Una dintre inițiativele autorităților din educație se referă la acordarea dreptului la un mandat suplimentar pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Inițiativa stabilește introducerea posibilității deținerii unui al treilea mandat consecutiv de către rector, cu titlu de excepție, numai dacă instituția este reorganizată prin absorbția unei alte instituții de învățământ superior.
„Această necesitate derivă din ideea de a avea continuitate în procesul de absorbție. În ultimii ani, am avut mai multe instituții de învățământ mari care au absorbit alte instituții. Practic, toate instituțiile mari din țara noastră au absorbit alte universități sau instituții de cercetare în ultimii ani. Absorbția este un proces complex și vrem să ne asigurăm că avem continuitate sau cel puțin oferim posibilitatea de a exista continuitate la conducerea instituției care a preluat o altă instituție de învățământ (…)”, a declarat ministrul Dan Perciun în cadrul unei conferințe de presă.
Pe 3 decembrie, MEC a propus spre consultare publică proiectul de Lege privind modificarea Codului educației al R. Moldova.
