Extrădarea unui cetățean ucrainean, bănuit de furtul a 2,2 milioane de dolari dintr-o bancă din Tadjikistan, a fost oprită de instanță. „Există motive de a crede că va fi supus torturii”
În iulie 2024 un cetățean ucrainean a fost reținut în R. Moldova, fiind dat în căutare internațională de către autoritățile din Tadjikistan, fiind bănuit de comiterea unui furt în proporții deosebit de mari, de circa 2,2 milioane de dolari, bani sustrași dintr-o bancă locală.
În comunicatul de presă al Poliției se preciza că bărbatul, fiind expert în domeniu IT, ar fi comis o serie de infracțiuni în sistemul bancar din Tadjikistan și că acesta a fost plasat în penitenciar pentru ulterioara extrădare. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din iulie 2024, cetățeanul Ucrainei a fost plasat în arest preventiv pe un termen de 18 zile.
Totuși, în luna noiembrie Judecătoria Chișinău a respins demersul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, privind extrădarea bărbatului către autoritățile competente din Tadjikistan, motivând decizia prin nerespectarea procedurii legale privind extrădarea din partea autorităților din Tadjikistan. La fel, instanța a menționat că avocatul bărbatului a demonstrat „dovada existenței unor motive serioase de a crede că, în cazul în care cetățeanul ucrainean va fi extrădat, acesta va fi supus torturii, tratamentului inuman sau degradant sau nu va avea acces la un proces echitabil în ţara solicitantă”.
Bărbatul a fost eliberat, iar în luna iulie, curent, urmează o ședință de judecată la Curtea de Apel Chișinău unde va fi examinat recursul depus anterior.
Potrivit materialelor prezentate de procurori, pe 14 iunie 2024, cetățeanul ucrainean prin înțelegere prealabilă cu persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, intenționat, în scopul îmbogățirii ilicite, având acces în calitate de utilizator, ar fi intrat în tezaurul cu casete de siguranță a SRL „Comerțbank Tadjikistan”, situată în orașul Dușanbe, unde, prin metoda de selectare a cheilor ar fi deschis casetele bancare, în interiorul cărora se afla suma de 2,2 milioane de dolari.
Conform încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana emise pe 13 noiembrie 2024, de judecătorul Roman Mazureț, avocatul cetățeanului ucrainean a invocat că autoritățile din Tadjikistan n-au respectat procedura legală de extrădare și că clientul său ar urma să fie supus unui proces neechitabil și torturii.
Extradare Tadjikistan by Ziarul de Gardă
„Lipsește mandatul de arestare emis pe numele reținutului”
Potrivit procesului-verbal de reținere din 4 iulie 2024, întocmit de Poliția R. Moldova, bărbatul a fost reținut de facto la data de 4 iulie, ora 04:50, în baza solicitării Interpol Dushanbe Tadjikistan din data de 3 iulie, privind căutarea și reținerea bănuitului la solicitarea organelor de drept ale Republicii Tadjikistan cu scop de arest și extrădare.
Din momentul reținerii, bărbatul a fost asistat de un apărător, care în subsolul procesului-verbal de reținere a scris o obiecție:„nu sunt temeiuri pentru reținere, solicit eliberarea persoanei, lipsește mandatul de arestare emis pe numele reținutului”.
La fel, în raportul individual extras din baza de date a Interpolului în privința bărbatului, anexat la demers, potrivit situației actualizate la data de 3 iulie 2024, bărbatul a fost anunțat în căutare internațională la data de 2 iulie 2024 în scop de arest. Totuși, abia prin încheierea Judecătoriei Ismoili Somoni, Dușanbe din Tadjikistan din 4 iulie 2024, a fost dispusă aplicarea în privința bărbatului arestul preventiv, se arată în document.
„Situația stabilită supra, pune la îndoială caracterul echitabil al procedurii penale demarate în privința bărbatului, încă de la fazele preliminare ale acesteia, iar în consecință, creează premise pentru anticiparea și altor derogări de la principiile procedurale ale unui proces echitabil, în eventualitatea în care demersul de extrădare ar fi acceptat”, denotă încheierea judecătorească.
„A acționat cu scopul de a-l influența să-și recunoască vina în săvârșirea infracțiunii”
Un alt aspect notificat de apărătorul cetățeanului ucrainean privește inechitatea procedurii în raport cu clientul său și, în consecință, premisa existenței „unui risc ca cetățeanul ucrainean să fie supus ulterior tratamentului inuman și degradant, torturii din partea autorităților de drept ale Republicii Tadjikistan”.
Bărbatul a depus o plângere către Procuratura Generală a Republicii Moldova, potrivit căreia, la data de 9 iulie 2024, aflându-se în sediul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, „participând la acțiunea de urmărire penală de înaintare a învinuirii și audierii sale în această calitate, reprezentanți ai autorităților de urmărire penală din Republica Tadjikistan, care se aflau în R. Moldova cu ordin de efectuare a acțiunilor procesuale, șeful Departamentului de Investigații Criminale din cadrul MAI al Republicii Tadjikistan, șeful adjunct al Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate din cadrul MAI al Republicii Tadjikistan și procuror în Procuratura Generală a Republicii Tadjikistan, intenționat l-ar fi supus torturii, tratamentului inuman și degradant, manifestat prin intimidarea sa, amenințarea cu aplicarea violenței, cât și amenințarea cu omor, atât a sa, cât și a familiei. Cel din urmă, a acționat cu scopul de a-l influența să-și recunoască vina în săvârșirea infracțiunii”, se arată în document.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 24 octombrie 2024, a fost admisă plângerea declarată de avocatul bărbatului, materialele procesului penal intentat la plângere au fost remise către procurori pentru o examinare suplimentară. Instanța accentuează că, pentru a verifica dacă există un risc ca, în cazul în care persoana va fi extrădată, ea va fi supusă torturii, tratamentului inuman sau degradant sau nu va avea acces la un proces echitabil în ţara solicitantă, instanța examinează consecinţele previzibile ale extrădării persoanei în ţara solicitantă, luând în considerare situaţia generală din Republica Tadjikistan şi circumstanţele specifice cauzei persoanei respective.
La fel, instanța a menționat că avocatul bărbatului a demonstrat „dovada existenței unor motive serioase de a crede că, în cazul în care cetățeanul ucrainean va fi extrădat, acesta va fi supus torturii, tratamentului inuman sau degradant sau nu va avea acces la un proces echitabil în ţara solicitantă”.
