„Dictatura” în discursurile politice și în realitate: „Discursul privind «regimul dictatorial» din R. Moldova este o tactică clasică de manipulare folosită de propaganda pro-rusă…”
În ultimii ani, mai mulți politicieni pro-ruși din R. Moldova au acuzat guvernarea pro-europeană de instaurarea unei „dictaturi”. Termenul a fost folosit în declarații publice, la proteste și în mesaje electorale. Ziarul de Gardă a analizat ce înseamnă cu adevărat termenul dictatură și cum se manifestă ea în țările unde aceasta este o realitate, nu o metaforă politică.
Retorica „dictaturii” în discursul politic al opoziției
De-a lungul ultimilor ani, politicienii afiliați opoziției pro-ruse din R. Moldova au invocat frecvent noțiunea de „dictatură” pentru a critica guvernările pro-europene. Eticheta a fost atribuită reformelor din justiție, sancțiunilor împotriva oligarhilor sau controlului sporit asupra finanțării partidelor.
Un exemplu elocvent este retorica partidului „Șor” și a simpatizanților săi, care, în contextul aplicării sancțiunilor internaționale și al investigațiilor privind finanțarea ilegală, au susținut că „în Moldova nu mai există democrație, ci un regim dictatorial impus de Maia Sandu”. Bunăoară, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, o acolită a oligarhului fugar Ilan Şor, i s-a plâns în februarie 2025 președintelui SUA, Donald Trump, într-o scrisoare în limba engleză publicată pe platforma X, că autorităţile centrale de la Chişinău ar provoca „instabilitate” în autonomia găgăuză, cerându-i şefului Casei Albe să înceteze orice sprijin pentru preşedinta Maia Sandu, pe care a acuzat-o de instaurarea unui „regim dictatorial” în R. Moldova.
„Dacă, în primul său mandat, Maia Sandu a trebuit să aplice jumătăți de măsură în dictatura ei, în ultimul mandat, Maia Sandu va acționa fără rezerve, mai direct și mai brutal”, acuza într-un live din septembrie 2024, înaintea alegerilor prezidențiale, socialistul Igor Dodon. În iunie 2025, acesta și-a reiterat ideea, menționând că țara noastră a trecut „de la o dictatură la alta”: „În locul unei guvernări echilibrate și cu adevărat populare, am fost împinși, pas cu pas, într-un alt model de capturare – unul camuflat în lozinci «europene», dar care a servit tot mai puțin cetățeanului și tot mai mult intereselor străine. Manipularea, minciuna și promovarea unor ideologii contrare tradițiilor și valorilor noastre au făcut ca Moldova să treacă dintr-o formă de dictatură în alta.”
Ce înseamnă, de fapt, dictatura
Prin definiție, dictatura este un regim politic în care întreaga putere se concentrează în mâinile unei singure persoane sau ale unui grup restrâns, în absența alternanței la guvernare, subliniază expertul de la WatchDog, Grigore Guzun.
„Astfel de exemple există și sunt bine documentate: Belarus – Aleksandr Lukașenko se află la putere din 1994; Siria – Familia Assad a controlat țara timp de peste 54 de ani; Federația Rusă – Vladimir Putin conduce statul din anul 2000, fie direct, fie prin intermediari; Iran – actualul regim se află la guvernare din 1979”, menționează Guzun.
Potrivit expertului, trăsăturile esențiale ale unui regim dictatorial sunt:
– Încălcarea sistematică a drepturilor omului. În dictaturi, protestele pașnice sunt interzise, iar cei care ies în stradă sunt arestați în masă, deci lipsește dreptul la libera exprimare. De exemplu, la protestele din Belarus din 2020, 11 persoane au murit, 1400 au fost rănite, iar alte zeci de mii au fost arestate;
– Lipsa presei independente. Dictaturile controlează strict mass-media și elimină vocile critice. De exemplu, în Federația Rusă, mai mulți jurnaliști independenți au fost omorâți: Anna Politkovskaia, Anna Hanova și alții;
– Suprimarea opoziției reale. În regimurile autoritare, opoziția este eliminată prin intimidare, închisoare sau chiar asasinate. În Rusia, de exemplu, lideri precum Alexei Navalnîi (otrăvit și, ulterior, decedat în detenție) și Boris Nemțov (asasinat în centrul Moscovei) au plătit cu viața pentru că împărtășeau opinii diferite decât cele ale regimului;
– Alegeri trucate sau inexistente. În dictaturi, alegerile sunt o simplă formalitate, iar rezultatul este decis din timp, prin eliminarea oponenților reali. Rusia și Belarus organizează alegeri doar formal, admițând doar candidați loiali regimului și înlăturând opoziția prin forță;
– Lipsa separației puterilor în stat. În regimurile autoritare, toate instituțiile statului sunt subordonate unui singur lider. Iranul, spre exemplu, are un „lider suprem”, ce are putere absolută asupra guvernului, parlamentului și justiției.
Exemple actuale de dictaturi în lume
Coreea de Nord – control total și cult al personalității
Coreea de Nord, condusă de Kim Jong-un, este unul dintre cele mai izolate și represive regimuri din lume. Accesul la internet este interzis pentru populația generală, presa este strict controlată de stat, iar orice critică față de conducător poate duce la detenție arbitrară, tortură sau execuție. Raportul ONU privind drepturile omului în Coreea de Nord documentează persecuția sistematică a cetățenilor, inclusiv trimiterea în lagăre de muncă forțată a celor considerați „dușmani ai regimului”.
Eritreea – „Coreea de Nord a Africii”
Președintele Isaias Afwerki conduce Eritreea din 1993 – fără întrerupere, fără alegeri și fără o constituție implementată. Serviciul militar obligatoriu pe termen nelimitat, absența presei libere și detențiile fără proces caracterizează regimul. Organizațiile internaționale, precum Human Rights Watch, cataloghează Eritreea drept una dintre cele mai severe dictaturi contemporane.
Siria – represiune prin violență
Sub conducerea lui Bashar al-Assad, Siria a devenit un exemplu de dictatură militară în care puterea era menținută prin violență extremă. Începând cu 2011, regimul a reprimat brutal protestele antiguvernamentale, declanșând un război civil care a dus la moartea a peste 500 de mii de persoane. Forțele de securitate erau acuzate de crime împotriva umanității, inclusiv de folosirea armelor chimice, tortură și dispariții forțate. După mai bine de două decenii de dictatură sub Bashar al-Assad, Siria a intrat, din decembrie 2024, într-o nouă fază autoritară. Regimul Assad a fost răsturnat de forțele rebele conduse de Hay’at Tahrir al-Sham (HTS), care au preluat rapid controlul. Deși inițial au promis reforme, noii conducători au instaurat un regim strict, cu puteri executive concentrate, lipsă de alegeri și presiuni asupra opoziției și presei. Justiția a rămas selectivă, iar violențele nu au încetat. Schimbarea regimului nu a însemnat democratizare, ci o tranziție între două forme de dictatură.
Belarus – reprimarea opoziției și falsificarea alegerilor
Aleksandr Lukașenko conduce Belarusul din 1994. Alegerile sunt considerate frauduloase de către observatorii internaționali, iar protestele sunt înăbușite violent. După alegerile din 2020, zeci de mii de cetățeni au fost arestați, iar liderii opoziției au fost închiși sau forțați să plece în exil. Presa independentă a fost desființată, iar rețelele de socializare sunt blocate în mod frecvent.
„Este o tactică clasică de manipulare folosită de propaganda pro-rusă”
Catalogarea regimului din R. Moldova drept dictatură este lipsită de temei și face parte dintr-o campanie de manipulare, cu scopul de a discredita guvernarea pro-europeană și de a induce confuzie în societate, consideră expertul Grigore Guzun.
„În R. Moldova, actualul partid de guvernare a obținut majoritatea în urma unor alegeri organizate acum patru ani, recunoscute drept libere și corecte de către observatorii internaționali, iar în toamna acestui an, vor avea loc noi alegeri parlamentare. În țara noastră pot fi organizate liber proteste. Recent, opoziția pro-rusă a organizat proteste fără a se confrunta cu represalii severe sau arestări în masă.
În R. Moldova există presă independentă, investigații jurnalistice și spațiu pentru opinii divergente, inclusiv din partea jurnaliștilor pro-ruși. Până în prezent, nu au fost înregistrate cazuri în care un jurnalist să fie persecutat de autorități pentru opinii politice.
În R. Moldova există opoziție, care participă la viața politică, deține funcții în Parlament (Vlad Batrâncea, vicepreședinte al Parlamentului) și își exprimă liber opiniile. Cazurile de reținere a unor lideri ai opoziției sunt legate de suspiciuni de corupție sau trădare de patrie, nu de opinii politice.
În R. Moldova, instituțiile funcționează distinct, cu separație a puterilor și control reciproc, chiar dacă există disfuncționalități specifice unui stat în tranziție.
Discursul privind «regimul dictatorial» din R. Moldova este o tactică clasică de manipulare folosită de propaganda pro-rusă în momentul în care guvernele democratice iau măsuri ferme împotriva corupției, influenței străine sau rețelelor rusești. Termeni precum «dictatură», «cenzură» sau «totalitarism» sunt folosiți populist pentru a induce frică și nesiguranță în rândul cetățenilor. R. Moldova, cu toate provocările sale, rămâne un stat democratic, cu alegeri libere, presă independentă, opoziție activă și cetățeni care-și aleg singuri viitorul”, a punctat expertul.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
