Dacă ar fi un referendum pentru unirea dintre România și R. Moldova, 7 din 10 români ar vota „DA”. „Pentru majoritatea românilor, relația cu R. Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici, ci ca o relație între comunități”
7 din 10 români ar vota „DA”, în cadrul unui referendum pentru unirea dintre România și R. Moldova, potrivit sondajului de opinie „Percepția românilor cu privire la R. Moldova” realizat în cadrul proiectului „Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”.
Astfel, conform datelor din sondaj, 71,9% dintre cei chestionați declară că ar vota „DA”, în cadrul unui referendum pentru unirea dintre România și R. Moldova, în timp ce 21,4% ar vota „NU”, împotriva unirii. 2,1% spun că nu s-au hotărât încă, 3,2% nu ar merge la vot, iar 1,4% nu știu sau nu răspund.
Votanții partidului Uniunea Salvați România (USR) și bărbații ar vota într-o proporție mai mare ca restul populației pentru unirea cu R. Moldova.
8,4% dintre români consideră că unirea R. Moldova cu România se va realiza în următorii 3 ani, 13,3% în următorii 5 ani, iar 29,3% în următorii 10 ani sau mai mult. Pe de altă parte, 34,7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. 13,7% nu știu, iar 0,6% nu răspund.
Votanții partidului Național Liberal (PNL) și Uniunii Salvați România (USR), bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare cred în procente mai ridicate decât media că unirea R. Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult.
Votanții Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), femeile, persoanele între 45 și 59 de ani, angajații la stat, sunt de părere într-o proporție mai mare decât restul populației că unirea dintre R. Moldova și România nu se va realiza niciodată.
„Tema unirii R. Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu R. Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric.
Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat.
În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”, a scris Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
„Unirea cu R. Moldova, o datorie istorică”
67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu R. Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părerea contrarie. 6,1% nu știu sau nu răspund.
Votanții PSD și PNL, persoanele de peste 45 de ani, sunt de părere că unirea cu R. Moldova este o datorie istorică într-o proporție mai mare ca restul populației.
Votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație superioară cred într-un procent mai ridicat decât media că unirea cu R. Moldova nu este o datorie istorică.
Identitatea locuitorilor din R. Moldova
Votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat consideră că locuitorii din R. Moldova sunt români într-o proporție mai mare decât restul populației.
Votanții AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și angajații la stat cred că locuitorii din R. Moldova sunt un popor separat într-un procent mai ridicat decât media.
„Dacă ar fi un referendum, aș vota pentru unirea cu România”, a răspuns președinta R. Moldova, Maia Sandu, în cadrul unui podcast realizat de jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, publicat în luna ianuarie 2026, în care au fost abordate subiecte legate de situația geopolitică a R. Moldova, relația cu România și parcursul european al țării.
Potrivit ei, „devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca R. Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană”. Anterior, Maia Sandu a menționat că unirea cu România nu este sprijinită de majoritatea cetățenilor, însă opinia proprie la acest subiect nu a fost expusă public. De asemenea, potrivit șefei statului, acest lucru ar permite R. Moldova să adere mai repede la UE.
De asemenea, președintele României Nicușor Dan a declarat fiind întrebat despre o posibilă unire cu Republica Moldova, că „dacă va exista majoritate (în R. Moldova, n.r.) pentru acest proiect, noi suntem gata”
„Din partea României nu s-a schimbat nimic față de votul unanim al Parlamentului din 2018, care a spus că România e pregătită în orice moment în care cetățenii din R. Moldova o vor dori. Acum depinde de aspirațiile democratice ale cetățenilor R. Moldova. Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a spus Nicușor Dan.
