„Ceea ce ridică semne de întrebare nu este legea”. Stamate răspunde acuzațiilor aduse în contextul modificărilor la Legea amnistiei
Ex-președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunităţi, Olesea Stamate, a venit marți, 8 aprilie, cu mai multe precizări în legătură cu modificările aduse, în 2022, Legii amnistiei, care au permis eliberarea din penitenciar a unor interlopi condamnați la detenție pe viață. Fosta membră PAS afirmă că „ceea ce ridică semne de întrebare nu este legea și nici modificările, ci aplicarea acestora de către administrația penitenciarelor și instanțele de judecată”.
Olesea Stamate respinge acuzațiile că împreună cu tatăl său ar fi avut un interes personal în promovarea modificărilor legislative, menționând că susține „pe deplin o anchetă minuțioasă” și că va coopera „pe deplin cu toate instituțiile abilitate”, pentru ca „adevărul să iasă la iveală”.
„(…) În spațiul public s-a indus ideea că ar fi vizată doar o anumită categorie de deținuți, este total fals. Scopul acestei legi era acela de a oferi o șansă tuturor categoriilor de condamnați, cu accent pe cele mai vulnerabile – minorii, femeile însărcinate și mamele care au în îngrijire copiii de până la 12 ani (…). Da, legea se aplică inclusiv și deținuților pe viață, însă Codul penal care a fost în vigoare până în 2002 – Codul penal sovietic – era mult mai dur și prevedea detenție pe viață chiar și pentru infracțiuni unice, precum tentativa de omor a unui polițist sau alte infracțiuni de acest gen. Mulți dintre acești condamnați au acum peste 70 de ani și au executat deja peste 30 de ani de pedeapsă – sunt ei oare un pericol iminent pentru societate? (…).
Procedura legislativă a fost una total transparentă și legală. Proiectul Legii amnistiei a fost aprobat în 2021, în două lecturi, cu votul unanim al guvernării și opoziției. A fost dezbătut în audieri publice și a primit avize pozitive de la Ministerul Justiției, expertiza anticorupție a CNA și ulterior a fost verificat de către Curtea Constituțională. Mai mult, formularea referitoare la deținuții pe viață a fost modificată în lege pentru lectura a doua exact așa cum a propus Ministerul Justiției. Deci este evident că legea în sine nu este o problemă (…). Ceea ce ridică semne de întrebare nu este legea și nici modificările, ci aplicarea acestora de către administrația penitenciarelor și instanțele de judecată (…). Acțiunile instanței de judecată ridică mari semne de întrebare. În timp ce majoritatea deținuților au fost refuzați în aplicarea amnistiei, unii destul de problematici li s-a acceptat și nici măcar n-au fost eliberați în baza Legii amnistiei, ci în baza prevederilor Codului penal (…). Eu susțin pe deplin o anchetă minuțioasă privind toate aceste cazuri. Sunt direct interesată ca adevărul să iasă la iveală și voi coopera pe deplin cu toate instituțiile abilitate (…)”, a declarat Stamate într-o intervenție video publicată pe pagina sa de Facebook.
Fosta membră PAS respinge acuzațiile că ea și tatăl său ar fi avut un interes personal în promovarea modificărilor legislative.
„(…) Tatăl meu a reprezentat doi deținuți din Penitenciarul Rezina și ambii au fost refuzați de instanță la aplicarea amnistiei, atât de către instanța de fond, cât și de instanța de apel. Radulov, unul dintre ei, a fost într-adevăr eliberat, însă în momentul în care era reprezentat de către un alt avocat și nu în baza Legii amnistiei, ci a Codului penal (…)”, a mai spus Olesea Stamate.
Pe 4 aprilie 2025, fără consultări publice, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul legii pentru „interpretarea” articolului 7 din Legea privind amnistia. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a promulgat „interpretarea” aprobată de Legislativ. Astfel, persoanele condamnate la detenție pe viață nu vor putea beneficia concomitent de comutarea pedepsei în baza legii amnistiei și de liberare condiționată înainte de termen.
Schimbările recente au fost operate după modificările legislative, făcute în 2022, care au permis eliberarea din penitenciar a unor interlopi condamnați la detenție pe viață, printre care Iurie Radulov alias „Babior”, care între timp a reușit să fugă din R. Moldova.
Ziarul de Gardă a constatat că există cel puțin 7 condamnați la închisoare pe viață care au fost deja eliberați din penitenciarul nr. 17 Rezina după ce au beneficiat de amendamentele la legea amnistiei, propuse de deputata PAS Olesea Stamate și votate de majoritatea parlamentară. Alți condamnați pe viață sunt în plin proces de a parcurge drumul spre libertate conform aceluiași scenariu. Unii dintre condamnații eliberați au fost inițial, în anii 90, condamnați chiar la pedeapsa cu moartea, modificată ulterior.
