Ce este PRIDE și de ce „nu este o amenințare”, ci „un gest de curaj și vizibilitate”

În ultimele săptămâni, o campanie sincronizată pe Telegram, TikTok și Instagram a lansat un val de atacuri împotriva paradei PRIDE din Chișinău, descriind-o drept „pericol pentru copii”, „agendă impusă de UE” și „dovadă a decăderii morale”. Am discutat cu organizatorii evenimentului ce este PRIDE cu adevărat și de ce oamenii nu ar trebui să se teamă de acesta.

La începutul lunii iunie, zeci de postări de pe canale pro-Kremlin sau anti-europene au încercat să transforme PRIDE-ul într-un simbol al destrămării sociale. Postările, distribuite la intervale scurte și cu mesaje aproape identice, susțin că parada este „impusă de Occident”, „traumatizează copiii” și „subminează valorile familiei”.

Ce este, de fapt, PRIDE și de ce se organizează?

PRIDE nu este o paradă „împotriva tradițiilor” și nici o „ofensivă sexuală”, așa cum o descriu aceste narațiuni toxice. Este un eveniment pașnic, autorizat de autorități, prin care cetățeni moldoveni — lesbiene, gay, bisexuali, persoane trans sau aliați ai acestora — cer egalitate de tratament și protecție împotriva discriminării. 

„Moldova Pride este o săptămână de evenimente dedicate vizibilității și drepturilor persoanelor LGBTQ+ din Republica Moldova. Ea include expoziții, dezbateri, proiecții de film, activități educative și, simbolic, Marșul Solidarității, care reprezintă o celebrare pașnică a egalității și demnității umane. Este o manifestație legală, aprobată de autorități și organizată de GENDERDOC-M, cea mai veche organizație de apărare a drepturilor LGBTQ+ din Moldova. Scopul nu este provocarea, ci revendicarea unui spațiu public sigur pentru toți cetățenii – indiferent de orientarea lor sexuală sau identitatea de gen”, menționează Diana Guja, comunicatoara GENDERDOC-M.

Ce NU este PRIDE?

Pride NU este o „paradă obscenă” sau un eveniment menit să provoace. Nu este un atac asupra valorilor familiale, nu este o „impunere din exterior” și nu este dedicat copiilor.

Pride NU este o expresie a urii, ci a vizibilității și a curajului de a spune: „Și noi existăm. Și noi vrem să trăim în siguranță și cu respect”, punctează Diana Guja.

Cum s-a desfășurat PRIDE-ul până în prezent?

În fiecare an, spune comunicatoarea GENDERDOC-M, marșul se desfășoară pașnic, sub protecția legii și a forțelor de ordine. Participanții merg organizat, fără incidente majore, și transmit un mesaj clar: oamenii LGBTQ+ au aceleași drepturi ca toți ceilalți cetățeni ai acestei țări. „Deși uneori au existat proteste sau tentative de destabilizare, autoritățile au intervenit prompt, iar comunitatea LGBTQ+ a continuat să demonstreze maturitate civică și dorință de dialog”, subliniază Diana Guja.

De ce nu ar trebui să ne temem de Pride?

„Într-un an electoral, când ura, frica și dezinformarea sunt arme politice, PRIDE-ul devine și mai necesar. Mesajele care circulă acum pe Telegram sau TikTok nu sunt despre copii, despre moralitate sau despre „valorile noastre”. Sunt despre manipulare. Despre cum să distragi atenția de la probleme reale, discriminând un segment întreg de cetățeni, pe cei din comunitatea LGBTQ+”, menționează Vasile Micleușanu, fondator proiectul media Bang Bang, organizator al Marșului Moldova Pride 2025.

El subliniează că PRIDE-ul nu este „impus de UE”, ci este organizat de cetățeni moldoveni care cer drepturi egale, așa cum prevede și Constituția țării. „E un gest de vizibilitate, pentru că viețile noastre nu sunt propagandă. Nu sunt „stiluri de viață” pe care le poți alege. Sunt vieți reale, cu provocări reale, și cu dreptul legitim de a exista în spațiul public. Cât despre copii – cei mici nu sunt în pericol din cauza diversității, sunt în pericol atunci când cresc în frică, în intoleranță, în ură. PRIDE-ul nu le spune copiilor cu cine să fie. Le spune că e normal să fii tu însuți. Că e normal să fii diferit. Ce poate fi mai sănătos decât asta?”, se întreabă Vasile Micleușanu.

De ce e periculos să credem că drepturile altora sunt o amenințare?

Este periculos să credem că drepturile altora sunt o amenințare, pentru că exact acest tip de gândire a dus, istoric, la excluziune, violență și nedreptăți. Să vezi o comunitate marginalizată ca pe un „dușman” este un pas spre intoleranță, nu spre echilibru.

Drepturile LGBTQ+ nu iau nimic de la ceilalți – ele doar asigură ca nimeni să nu fie hărțuit, discriminat sau exclus pentru cine este. Asta nu dăunează valorilor, ci le întărește, punctează comunicatoara GENDERDOC-M.

Cum putem construi o societate sigură pentru toți?

Diana Guja este de părere că putem construi o societate sigură pentru toți începând cu empatie, informare și dialog, prin respingerea urii și a fricii, prin susținerea celor vulnerabili și recunoașterea faptului că diversitatea face parte din orice societate sănătoasă.

„O Moldovă în care toți oamenii – indiferent de cine sunt – pot merge pe stradă fără frică este o Moldovă mai aproape de valorile europene, dar mai ales: mai aproape de umanitate”, susține Diana Guja.