Asociația Promo-LEX semnalează utilizarea resurselor administrative și implicarea cultelor religioase în campania electorală
Utilizarea resurselor administrative, implicarea cultelor religioase în campania electorală și comportamentul inautentic coordonat pe rețelele de socializare, sunt câteva dintre constatările Asociației Promo-LEX înainte de alegerile parlamentare din R. Moldova.
Asociația Promo-LEX a prezentat vineri, 26 septembrie, Raportul nr. 4 al Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie, care acoperă perioada 11 septembrie – 24 septembrie 2025. Raportul conține observații și constatări privind sfârșitul campaniei electorale, comportamentul competitorilor și transparența finanțării activităților de campanie, arată un comunicat al Promo-LEX.
Utilizarea resurselor administrative
Promo-LEX anunță că a constatat cel puțin 84 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative (în 66 cazuri a fost vizat PAS, în 8 cazuri – BE Patriotic, în 5 cazuri – BE Alternativa, în 3 cazuri – CUB, în câte 1 caz – LOC și PNM).
„Printre acestea se numără atribuirea meritelor pentru proiecte finanțate din bani publici, folosirea sediilor instituțiilor statului pentru activități electorale, implicarea primarilor și a funcționarilor publici în campanie în timpul orelor de muncă, precum și organizarea de întâlniri electorale cu angajați din sectorul bugetar”, menționează Asociația.
Cultele religioase
Implicarea cultelor religioase în campania electorală a fost documentată prin cel puțin șase cazuri, deși legea interzice expres agitația electorală și utilizarea simbolurilor religioase în scop electoral. Exemplele includ distribuirea de mesaje pe canale de Telegram ce îndeamnă la „alegerea în baza credinței”, participarea unor candidați la slujbe religioase sau utilizarea imaginilor cu lăcașe de cult în materiale de campanie.
„Deși Mitropolia Moldovei s-a dezis oficial de aceste practici, investigațiile jurnalistice au arătat că la nivel local clericii sunt implicați în activități electorale”, remarcă reprezentanții Asociației.
În perioada monitorizată, au fost identificate cel puțin trei cazuri de intimidare și provocări cu potențial de a afecta procesul electoral.
„Printre ele se numără tentativa autorităților din Ceadîr Lunga de a demonta un panou critic la adresa Federației Rusiei, un incident la Edineț implicând o candidată PAS și distribuirea pe rețele sociale a unor mesaje privind pretinse plăți contra votului”, accentuează Asociația.
Un alt fenomen constatat este implicarea părților terțe în promovarea unor narative cu impact electoral. În perioada monitorizată, cel puțin 15 entități au desfășurat activități de acest tip, inclusiv rețele coordonate din Federația Rusă, ONG-uri, pagini de social media și canale religioase. Conform Promo-LEX, acestea au difuzat conținut sponsorizat sau gratuit, adesea cu tentă pro-rusă ori anti-UE, dar și mesaje de sprijin pentru integrarea europeană.
De asemenea, Promo-LEX a observat și comportament inautentic coordonat pe rețelele de socializare, constând în crearea de conturi false, pagini web-clonă „ce amplificau artificial narative menite să compromită procesul electoral”. Exemple sunt campaniile pe TikTok cu videoclipuri generate prin AI, pagini ce distribuiau mesaje false despre secțiile de votare sau despre falsificarea buletinelor.
Finanțarea campaniei electorale
În perioada 8–21 septembrie 2025, notează Promo-LEX, veniturile declarate au totalizat circa 23,8 milioane lei, provenind în principal din donații ale persoanelor fizice (67%), juridice (16%) și donații materiale (10%). Cele mai mari venituri au fost declarate de PAS, BE Patriotic, PN și BE Alternativa, care au însumat împreună 80% din total. Donațiile materiale au provenit mai ales din servicii și lucrări, BE Patriotic fiind lider la acest capitol.
Cheltuielile declarate în aceeași perioadă au însumat aproximativ 23 milioane lei, cu 78% concentrate la patru concurenți (PAS, BE Patriotic, BE Alternativa și PN), potrivit Promo-LEX. Principalele destinații au fost publicitatea electorală: spoturi TV și radio (44%), materiale promoționale (22%), publicitate online (10%) și pe rețele sociale (7%).
Monitorizarea civică realizată de Promo-LEX a identificat cheltuieli neraportate de cel puțin 693.243 lei, în special pentru publicitatea pe rețele sociale (72%), transport (14%), deplasări în străinătate (7%) și recompense pentru agitatori (4%). Cele mai mari discrepanțe au fost estimate la PAS (43% din total), urmat de PPDA (12%), LOC (10%) și UCSM (7%).
Organele electorale
În perioada de monitorizare, Comisia Electorală Centrală a organizat 10 ședințe și a adoptat 126 de hotărâri privind scrutinul parlamentar. Totuși, decizia de ultim moment privind relocarea a cinci secții de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului a generat îngrijorări legate de limitarea accesului la vot. Conform Promo-LEX, deși CEC a invocat riscurile de securitate semnalate de Inspectoratul General al Poliției, Serviciul de Informații și Securitate și Biroul pentru Politici de Reintegrare, MO Promo-LEX a calificat hotărârea drept una extraordinară, cu impact asupra exercitării dreptului constituțional. Pentru alte șase secții au fost stabilite preliminar locații de rezervă.
Discurs de ură
În perioada 5–18 septembrie 2025, au fost documentate cel puțin 72 de cazuri de discurs de ură, dintre care 62 în context electoral, vizualizate de peste 2,6 milioane de persoane. Acestea au avut la bază criterii precum „apartenența politică”, „opinie”, „orientare sexuală”, „identitate de gen”, „etnie”, „sănătate”, „sex” și ”gen”,. Discursurile de ură au fost generate atât de către politicieni și concurenți electorali, cât și de către simpatizanți și lideri de opinie. Discursurile de ură identificate au luat forma instigării la discriminare și violență împotriva persoanelor LGBT, romilor, femeilor sau politicienilor, precum și mesaje sexiste, xenofobe și rasiste care au consolidat stereotipuri și prejudecăți.
