Ajutorul danez pentru R. Moldova: sprijin defensiv, nu militarizare
O nouă campanie de dezinformare lansată de canale afiliate Rusiei încearcă să acrediteze ideea că R. Moldova ar fi transformată de NATO într-un avanpost antirusesc. Totul a pornit de la declarațiile ministrului danez al apărării, Troels Lund Poulsen, aflat zilele trecute într-o vizită la Chișinău, care a anunțat că Danemarca va oferi pe parcursul a patru ani un ajutor de 7 milioane de euro pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova. Realitatea este că sprijinul respectiv nu are nimic de-a face cu implicarea militară, ci vizează doar consolidarea apărării și a rezilienței statului.
Ajutor danez, interpretat toxic
În perioada 13–14 iulie 2025, o campanie de dezinformare desfășurată pe Telegram, Facebook și TikTok a amplificat declarații ale Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), care acuză NATO că „transformă Moldova într-un cap de pod împotriva Rusiei”. Canalele implicate (Sputnik Moldova, TV6, Bogdan Țîrdea, Gagauznews) au promovat ideea că sprijinul occidental ar fi o trădare a neutralității și o pregătire pentru război.
În realitate, ajutorul oferit de Danemarca este de doar 7 milioane de euro în patru ani și are scop exclusiv defensiv. Potrivit ministrului danez al apărării, Troels Lund Poulsen, banii vor fi direcționați către instruire militară, combaterea războiului hibrid și a celui cibernetic, precum și dezvoltarea unei Foi de parcurs pentru cooperare. Nu este prevăzută nicio dotare cu armament ofensiv.
Ce presupune concret sprijinul
Potrivit ministrului moldovean Anatolie Nosatîi, fondurile vizează „dezvoltarea instituțiilor și promovarea păcii”. Instruirea militară se va face cu echipamente moderne, inclusiv simulatoare, iar securitatea cibernetică este una dintre prioritāți. Din 1 noiembrie, la Chișinău va activa un atașat militar danez, într-un cadru de cooperare bilaterală, nu prin NATO.
Anatol Șalaru, fost ministru al apărării, subliniază că: „Ajutorul danez nu constă în rachete, ci în educație militară și în ansamblu, echipamente non-letale și sprijin pentru combaterea războiului hibrid. Deci, nu vorbim de un sprijin militar ce vizează dotarea armatei naționale cu rachete, transfer de instalații militare etc. Este un ajutor binevenit pentru pentru consolidarea forțelor armate ale Republicii Moldova deoarece a fi neutru nu înseamnă să fi și neînarmat. Ba din contră, este necesar să fii înarmat cât mai bine pentru a face față șingur provocărilor militare ce pot apărea”.
Expertul în securitate Pavel Horea de la comunitatea WatchDog, este de părere că ajutorul de 7 milioane de euro este insuficient pentru achiziționarea de echipament militar sau alte tipuri de bunuri. „De altfel, însăși oficialii au indicat că aceste fonduri vor fi utilizate pentru instruire, securitate cibernetică și creșterea rezilienței instituțiilor. Nu este precizat în nici un document, că militarii R. Moldova ar urma să participe la programe de pregătire pentru operațiuni de luptă”, a precizat Horea.
Propaganda rusă reciclează narațiuni despre militarizarea Moldovei
„Campania actuală de discreditare și manipulare a opiniei publice nu este diferită de cele precedente, când R. Moldova a beneficiat de suport din partea partenerilor occidentali”, spune Pavel Horea. Acesta subliniază că narațiunile propagandei rusești sunt recurente: „Fie că a fost vorba de armament defensiv, fie de echipament necesar trupelor, propaganda va continua să acuze că R. Moldova se înarmează și se pregătește de război”.
Pavel Horea respinge ideea că Republica Moldova ar putea deveni un actor militar ofensiv împotriva Federației Ruse. „R. Moldova nu are frontieră comună cu Rusia”, amintește el, adăugând că singurul punct potențial de contact este regiunea transnistreană – însă autoritățile au reiterat constant că soluționarea acestui diferend este „exclusiv pașnică”. Horea subliniază că statutul de neutralitate este prevăzut în Constituție, iar acțiunile recente ale Rusiei au rolul de a „crea panică în rândul societății, alături de unii actori politici, cum este oligarhul fugar Ilan Șor, aflat acum la Moscova”.
„Aceste mesaje fac parte din războiul hibrid”
Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, afirmă că sprijinul danez nu contravine neutralității: „A fi neutru nu înseamnă a sta cu mâinile în sân și cu speranța că nu te va ataca Rusia”. El consideră că ajutorul nu implică „nici un angajament militar, nici măcar nu este oferit sub sigla NATO”, ci ajută R. Moldova să aibă cu ce se apăra ca stat. „Acuzațiile că Moldova devine cap de pod NATO sunt prostii făcute cu rea credință și au ca scop introducerea fricii în rândurile cetățenilor moldoveni mai puțin informați”, declară Șalaru. El subliniază că infrastructura militară a țării „lipsește cu desăvârșire”, iar astfel de afirmații servesc războiului hibrid declanșat de Rusia. „Aceste mesaje fac parte din războiul hibrid declanșat de Rusia contra Republicii Moldova și au ca scop deturnare orientării pro-europene a Republicii Moldova și rămânerea ei în zona de influență rusă. Din experiența mea pot spune că acesta este începutul unei confruntări hibride, foarte dure în care Federația Rusă va genera atât de multe acțiuni contra Chișinăului în cât numărul lor să depășească fizic capacitatea instituțiilor statului de ale contracara. Din acest motiv este nevoie de toate forțele (partide politice, societate civilă, presă, diasporă, simpli cetățeni) să se implice în contracararea acestui război fățiș. Din punctul meu de vedere ieșirea SVR contra R. Moldova poate fi interpretată și ca un răspuns al Federației Ruse la declararea ca indezirabil a lui Ivan Ceban pe spațiul euro-atlantic. Vom vedea în viitor, dar, din punctul de meu de vedere, cu toate că a fost ajutat de oamenii FSB să ajungă primar la Chișinău, cred că în spatele lui Ceban stă de fapt SVR-ul. Acest lucru se vede și după țintele către care el se orienta în vederea penetrării informative (România, țară NATO, structuri ale UE, grupuri politice europene din Parlamentul European)”, afirmă fostul ministru al Apărării.
Despre cooperare și aderare la NATO
„Cooperarea cu NATO se referă la parteneriate, proiecte comune, educație, schimb de informații”, explică Anatol Șalaru. Spre deosebire de aderare, care presupune „integrarea completă și garanții colective de securitate”, cooperarea nu implică subordonare. Șalaru mai spune: „Eu sunt pro-integrare în NATO și adeptul formulei că fără a fi protejat nu prea poți ajunge la bunăstare și prosperitate. UE s-a dezvoltat și a performat sub umbrela de securitate a NATO”.
În opinia sa, Moldova nu riscă nimic acceptând sprijin defensiv. „Ofensive nu ne va da nimeni și nici nu avem nevoie, pentru că nu avem de gând să atacăm pe nimeni. Dimpotrivă, ajutorul anulează avantajul militar transnistrean al Rusiei și demonetizează șantajul militar”, mai spune expertul.
Angela Grămadă: „Apărarea nu mai poate fi cenușăreasa statului”
Președinta Asociației Experți în Securitate, Angela Grămadă, explică faptul că agresiunea rusă a forțat Moldova să își reevalueze strategia de securitate: „Apărarea a fost un fel de cenușăreasă, dar, totuși, un domeniu de la care mereu am avut pretenții fără careva investiții”. Ea subliniază că lucrurile s-au schimbat după 24 februarie 2022. „Atât discursurile, cât și acțiunile au fost ajustate parțial nevoilor de securitate ale țării. S-au luat anumite măsuri, s-au îmbunătățit anumite capabilități, iar în spațiul public au apărut, în sfârșit, unele dezbateri necesare despre diferite forme de neutralitate. Am ajuns să discutăm despre modele pe care în trecut le-am evitat. Mai multe state europene sunt neutre, ca și Republica Moldova, și, totuși, investesc în securitate cu un singur scop: să-și apere cetățenii în caz de necesitate. Aceste state au parteneriate bi- și multi-laterale cu alte state sau organizații regionale, investesc în propria industrie de apărare. Este normal ca R. Moldova să evalueze și să acceseze oportunități similare. Nu este normal ca să nu facem nimic pentru propria capacitate de a ne apăra. În plus, Danemarca nu este primul și nici ultimul partener pe care îl avem în acest sens. „Pacientul” R. Moldova în sfârșit a recunoscut că este bolnav și acceptă „protocolul de securitate” (a se citi tratamentul) corespunzător”, menționează experta.
România, exemplu de transformare fără conflict
Angela Grămadă afirmă că România demonstrează cum un stat poate beneficia de sprijin și transformare instituțională fără a deveni parte într-un conflict. „România nu a atacat pe nimeni, dar a beneficiat de transformare considerabilă și din punct de vedere instituțional, dar și în ceea ce privește capacitatea de a furniza securitate în regiune.” Ea subliniază că „o țară puternică este una care acceptă transformarea nu pentru că se teme, ci pentru că evaluează corect riscuri, amenințări, vulnerabilități și își educă cetățenii să se poată apăra în caz de necesitate.”
Cooperarea cu NATO nu înseamnă agresiune
Potrivit Angelei Grămadă, acuzațiile că Moldova devine un „proxy” al NATO sunt lipsite de temei. „Noi avem mai multe interacțiuni cu NATO. Suntem parte a mai multor proiecte. Nu pentru că ne dorim să atacăm pe cineva. Dimpotrivă.” Ea adaugă că, în actualul context de securitate, este esențial ca Republica Moldova „să poată descuraja anumite acțiuni care-ți subminează securitatea și pot să producă breșe.”
Combinația dintre identitate și frică, o armă periculoasă
„Foarte periculoase” – așa descrie Angela Grămadă campaniile care combină acuzațiile de „trădare a interesului național” cu teme identitare. „Ele speculează cu idei dăunătoare și ne vulnerabilizează pe interior fără a mai fi nevoie de alte resurse.” Potrivit ei, aceste mesaje „distrug ierarhia priorităților, inclusiv în domeniul securității, transformând-o în bâtă cu care e manipulată societatea.”
