10 secții de votare în regiunea transnistreană la alegerile parlamentare? Precizările CEC și Promo-LEX

La ședința Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 13 august, Teodora Vanghelii, membră CEC înaintată de fracțiunea Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, a solicitat includerea pe ordinea de zi a prezentării propunerilor privind organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului. 

Deși, în lipsă de voturi suficiente, subiectul nu a fost inclus pe agendă, vicepreședintele CEC, Pavel Postică a explicat, la sfârșitul ședinței, că potrivit prevederilor legale și luând în calcul dinamica participării la ultimele scrutine, pentru alegătorii din regiunea transnistreană posibil să fie deschise 10 secții de votare, scrie Zona de Securitate. 

Vanghelii a cerut precizări, invocând faptul că, potrivit planului de lucru, până la 9 august urmau să fie prezentate propunerile din partea autorităților R. Moldova privind organizarea secțiilor de votare în regiunea transnistreană. 

Termen limită pentru decizia privind secțiile de votare din stânga Nistrului: 24 august

Pavel Postică a declarat, la finalul ședinței, că CEC a recepționat informații despre amplasarea secțiilor de votare în localitățile aflate sub controlul autorităților constituționale, dar nu s-a ajuns încă la etapa de analizare a acestora. 

„Potrivit prevederilor legale, pentru alegătorii din regiunea transnistreană, urmează a fi deschise 10 secții de votare. Și noi, la CEC, suntem conștienți că acest număr poate trezi anumite discuții sau acuzații, dar asta este norma legală. 

Din acest considerent și noi – eu împreună colegii din secția Management Alegeri, am încercat să găsim o soluție care să îmbine perfect acele prevederi legale care există cu căi de acces care există către secțiile de votare, așa încât să putem să organizăm deschiderea secțiilor de votare cât mai facil posibil, reieșind inclusiv din acea dinamică de participare a alegătorilor din regiunea transnistreană la scrutinele din R. Moldova.  

Reiterez: dacă facem o medie a participării alegătorilor din regiune la ultimele scrutine, avem aproape 29 de mii și dacă raportăm la numărul de alegători care este arondat la o secție de votare, noi trebuie să deschidem 10 secții de votare – asta este realitatea”, a spus Postică. 

De asemenea, vicepreședintele CEC a subliniat că termenul limită pentru organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului este data de 24 august. 

„Către această dată, CEC va asigura informarea publicului în mod corespunzător, cu toate argumentele juridice obiective”, a mai spus Postică. 

Zona de Securitatea scrie că la alegerile prezidențiale din 2020, aproximativ 31 mii de alegători din stânga Nistrului au votat în 42 de secții. La parlamentarele din 2021, 28 mii de cetățeni din regiune au votat în 41 de secții, iar la prezidențialele din 2024, turul doi, au votat 26 mii de cetățeni în 30 de secții. 

Cum se decidea numărul secțiilor din stânga Nistrului la scrutinele precedente

Un raport al Promo-LEX menționează că participarea alegătorilor din stânga Nistrului a fost nesemnificativă în majoritatea scrutinelor naționale – sub 10 mii de alegători între 1994 și 2014, adesea sub 1% din totalul votanților. Rata scăzută se datorează obstacolelor impuse de regimul de la Tiraspol, confirmate de misiunile de observare a alegerilor, internaționale și naționale

De regulă, cetățenilor R. Moldova din unele localități din stânga Nistrului și municipiul Bender li s-au creat, în perioada 1994–2016, condiții de participare la vot în secțiile de votare mixte. CEC adopta decizii privind numărul secțiilor de votare în baza propriilor estimări. Numărul acestora a crescut de la 15 (cu mici schimbări în timp) până la 30 în perioada 1994–2016. 

În 2017, Codul electoral a introdus modificări privind organizarea și participarea la alegeri a cetățenilor din unele localități din stânga Nistrului și municipiul Bender, stabilind mai multe criterii pentru constituirea și funcționarea secțiilor de votare. Pentru alegerile parlamentare din 2019 și prezidențiale din 2020, aceste criterii însă nu au putut fi aplicate integral.

„Drept urmare, decizia CEC a fost insuficient de bine argumentată când s-a hotărât să se formeze 47 de secții de votare în 2019 și 42 în 2020. Participarea alegătorilor la scrutinele precedente și datele RSA au contat totuși în procesul decizional al CEC. (…) Turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din 2016 a determinat organizațiile neguvernamentale, mass-media și unele partide politice să acorde atenție unei probleme care întrunea particularitățile de fraudare a alegerilor – transportarea organizată și recompensarea alegătorilor pentru a vota pentru un anumit actor politic”, se menționează în raport. 

Participarea în turul al II-lea a cetățenilor din regiunea transnistreană la alegerile prezidențiale din 2016 a depășit pentru prima dată în istorie rata de 1%, prezența la vot fiind de 16 728.

Transportarea organizată și posibila recompensare a alegătorilor din stânga Nistrului și Bender de către unele partide a ridicat suspiciuni de fraudă la alegerile din 2019 și 2020. „Problema este că presupusele cazuri de mituire în urma transportării organizate nu au fost demonstrate în instanțele de judecată și, respectiv, niciun actor politic nu a fost sancționat”, arată același raport. 

În documentul publicat în martie 2021, experții concluzionează că 28 de secții de votare constituie un număr rezonabil pentru a asigura participarea la vot a cetățenilor din stânga Nistrului. 

„Aceasta ar însemna circa 1330 de alegători pe secție de votare dacă luăm în considerare numărul maxim de 37 257 de cetățeni din regiune care au votat în circumscripția națională a alegerilor parlamentare din 2019. Chiar dacă admitem o dublare a participării persoanelor cu drept de vot, acest număr de secții de votare va asigura dreptul de a alege”, se mai spune în raportul Asociației Promo-LEX. 

Socialiștii și Tiraspolul acuză autoritățile constituționale de discriminare

Pe 15 august, pretinsul Soviet Suprem de la Tiraspol a transmis un apel către Parlamentul și Comisia Electorală Centrală a R. Moldova, precum și către organizații internaționale cerând „asigurarea accesului liber” al locuitorilor din regiunea transnistreană cu cetățenie moldovenească la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Potrivit declarației, ar fi fost primite „numeroase solicitări” de la cetățeni și ONG-uri, îngrijorați de posibila reducere a numărului de secții de vot față de scrutinele anterioare. Astfel, pretinsele autorități din regiune au cerut deschiderea exact a 41 de secții, la fel ca în 2021, susținând că orice diminuare ar constitui „discriminare”.

În trecut, au existat mai multe ingerințe în procesul electoral din parte regimului de la Tiraspol, prin care inclusiv au îngrădit accesul alegătorilor la secții. La alegerile parlamentare din 2019, structurile paramilitare transnistrene au sechestrat tehnică de calcul și alte bunuri destinate secției de votare din satul Hagimus, raionul Căușeni. 

De asemenea, în comuna Corjova, raionul Dubăsari, autoritățile separatiste s-au opus în mod repetat, inclusiv prin aplicarea forței, desfășurării activităților electorale organizate de Chișinău. Până în 2011, așa-numita miliție și grupuri de „apărători transnistreni” blocau accesul spre secția de votare, fiind raportate inclusiv cazuri de vandalizare în ziua scrutinului. Ulterior, pentru a evita incidentele, secția din Corjova a fost mutată în s. Cocieri.

Partidul Socialiștilor a emis un comunicat în care face referire la „discriminarea cetățenilor R. Moldova care locuiesc în regiunea transnistreană”. Deși denunță lipsa de încredere în instituțiile statului, aceștia afirmă că se vor adresa Curții Constituționale, solicitând o evaluare juridică a acțiunilor guvernării. 

Suntem nevoiți să declarăm cu toată fermitatea: acțiunile actualei guvernări în raport cu locuitorii din Transnistria nu reprezintă politică, ci o batjocură fățișă la adresa principiilor democrației, drepturilor omului și a Constituției.

Atunci când socialiștii se aflau la guvernare, noi – la fel ca și guvernările precedente – ne ghidam de un principiu simplu și evident: cele două maluri ale Nistrului reprezintă o singură țară, un singur popor. Astăzi însă, Maia Sandu și partidul său promovează în mod conștient o politică a segregării, lipsind peste 260 de mii de cetățeni ai R. Moldova de dreptul lor legal la vot. Aceasta nu este doar discriminare – este o crimă împotriva propriului popor.

Declarăm deschis: limitarea numărului secțiilor de votare, blocarea podurilor, implicarea poliției, imposibilitatea fizică de a participa la alegeri – toate acestea transformă scrutinul viitor într-o farsă.

Avem dreptul să întrebăm direct: nu cumva Sandu și PAS pregătesc cedarea Transnistriei? Nu este oare refuzul participării la vot parte a unor înțelegeri secrete cu Kievul? De ce autoritățile moldovenești renunță la teritoriu, la potențialul industrial, la centralele electrice, la metalurgie? Cui îi convine transformarea Transnistriei într-o „bucată ruptă”?

Partidul Socialiștilor declară: asemenea acțiuni reprezintă o încălcare gravă a Constituției și a principiilor statului democratic. Ne vom adresa oficial către Curtea Constituțională, cerând să fie dată o apreciere juridică acțiunilor guvernării”, a scris Partidul Socialiștilor.

Totodată, Partidul Socialiștilor au organizat marți, 19 august, un protest în fața CEC în care „a criticat aspru decizia autorităților de a reduce numărul de secții de votare pentru locuitorii Transnistriei”.

De asemenea și Partidul Viitorul Moldovei, condus de Vasile Tarlev a scris că „așa arată «integrarea europeană» în stil moldovenesc”.

„Decizia CEC de a deschide doar 10 secții de votare pentru alegerile parlamentare din toamnă, destinate cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului, în loc de 41 cum a fost în anul 2021, nu este doar o limitare a drepturilor, ci un pas real spre divizarea țării noastre.

Guvernarea actuală înțelege foarte bine că majoritatea cetățenilor din regiunea transnistreană a Moldovei, dar și din întreaga țară, nu împărtășesc politica lor, și de aceea îi privează pe acești oameni de posibilitatea de a participa la destinul național. Aceasta este dovada directă că actuala putere nu construiește o democrație europeană, ci practică un genocid politic împotriva propriilor cetățeni”, a declarat partidul.