VIDEO Societatea civilă și autoritățile centrale, la o discuție publică despre descentralizare în contextul crizei refugiaților

Mai mulți reprezentanți ai societății civile, dar și ai autorităților locale și centrale au participat la o discuție publică despre avansarea reformei de descentralizare în R. Moldova, precum și modalitățile prin care autoritățile publice locale au gestionat criza refugiaților, în contextul războiului din Ucraina.

Participanții la sesiunea de discuții au avut păreri diferite în ceea ce privește avansarea reformei de descentralizare, iar din cauza perioadei îndelungate de stagnare a acesteia, îi determină pe cei implicați nemijlocit în proces să regândească felul în care trebuie implementată reforma autonomiei locale.

În cadrul acestui eveniment, ADEPT a prezentat primul său raport de monitorizare a avansării reformei de descentralizare. Acest raport reprezintă o perspectivă diferită asupra contextului economic, politic și social în care se realizează reforma de descentralizare administrativă.

Raportul de monitorizare a reformei de descentralizare – un pas către avansarea și implementarea eficientă a autonomiei locale

Conform cercetărilor ADEPT întocmite în cadrul raportului de monitorizare, „progresele pe care le înregistrează autoritățile în vederea avansării descentralizării sunt insuficiente pentru a crea capacitate administrativă și funcțională la nivel local”. Cu alte cuvinte, deși sunt înregistrate progrese în calea implementării acestei reforme, în special în privința delegării competențelor și a procesului de luare a deciziilor, acestea nu sunt suficiente pentru a soluționa problemele sistemice existente la nivel local.

Unul dintre modurile în care este explicată reforma de descentralizare este că aceasta presupune propria capacitate de gestionare a domeniilor de activitate, prin îmbinarea eficientă a resurselor necesare. Din motiv că reforma de descentralizare este un proces complex în cadrul raportului de monitorizare a acestui fenomen, ADEPT utilizează o serie de indicatori sau „semnalizatori” pentru a facilita cercetarea și comunicarea despre această reformă.

Indicatorii santinelă fac referință la resursele financiare disponibile la nivel local, nivelul de încredere în autoritățile locale, serviciile de utilitate publică, precum apă, sanitație, caracteristica resurselor umane la nivel local, procesul de asigurare a transparenței și schimbarea actorilor politici la nivel local, urmare a alegerilor noi. Însă, acest tip de indicatori nu oferă informații complete privind avansarea reformei, ci doar unele observații ale acesteia.

Descentralizarea – mai mult decât o reformă administrativ-teritorială și problema resurselor umane sunt unele dintre subiectele din cadrul discuției publice

Potrivit lui Viorel Furdui, directorului executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), descentralizarea este mai mult decât o reformă administrativ-teritorială: „Dacă vrem să ne înglodăm în procesul de realizare a reformei, atunci ar trebui s-o numim administrativ-teritorială. Trebuie să ținem cont de contextul social și istoric, de faptul că în mentalitatea oamenilor au rămas reformele ca niște nereușite, chiar dacă unele au fost bine intenționate”.

Larisa Voloh, deputată și președinta Comisiei Administrație Publică, a împărtășit aceeași părere cu Viorel Furdui în ceea ce privește diferențele dintre cele două reforme.

„Nu trebuie sa privim această reformă doar ca o reformă administrativ-teritorială, pentru că prima întrebare a oamenilor e despre când vor fi închise raioanele și primăriile și câte sate vor rămâne. Noi ne propunem o reformă mult mai amplă – să creștem calitatea serviciilor și să le aducem mai aproape de cetățeni și nu doar”.

Totodată, un alt subiect discutat în cadrul discuției publice a fost managementul resurselor umane la nivel local. Leonid Boaghi, primarul satului Sireți, raionul Strășeni, a menționat că salariile funcționarilor din cadrul administrației locale nu sunt atractive pentru noii specialiști.

„Fiind un sat cu 7 mii de locuitori și aflându-ne în zona metropolitană a mun. Chișinău, este dificil să motivezi oamenii din localitate să lucreze în primărie cu 3-4 mii de lei, când ei aleg să lucreze la un supermarket cu un salariu de 10 mii de lei. Cu toate acestea, din bugetul nostru din acest an, 70% sunt îndreptate către remunerarea angajaților, care oricum nu sunt resurse suficiente”, a menţionat Leonid Boaghi.

Legislația prevede ca cel puțin 2% din fondul de salarizare să fie alocat pentru dezvoltarea profesională, în mod special, pentru programele de instruire ale debutanților.

În urma discuției publice, participanții au constatat concluzii similare privind reforma de descentralizare cu cele incluse în raportul de monitorizare ADEPT, cum ar fi: resursele financiare limitate, interesul politic și reticența cetățenilor față de lărgirea atribuțiilor administrației publice locale. Cu toate că atribuțiile la capitolul procesului decizional au crescut, acestea rămân a fi dependente de resursele generate la nivel central.

Coordonatoarea de către departament a inițiativei civice „Moldova pentru Pace”: „Localitățile nu au fost pregătite pentru un astfel de moment de criză”

Criza refugiaților, care a venit drept consecință a războiului din Ucraina, a luat cu asalt capacitatea și posibilitățile financiare și logistice ale instituțiilor din R. Moldova. Acest fapt a fost resimțit cel mai puternic la nivelul autorităților publice locale, care s-au confruntat cu mai multe probleme de ordin birocratic și financiar în procesul de gestionare a crizei refugiaților.

Steliana Rudco, coordonatoare în cadrul departamentului Produse alimentare și Bunuri „Moldova pentru Pace”, a punctat că au existat o serie de dificultăți în ceea ce privește gestionarea crizei refugiaților la nivel local.

„Din punct de vedere politic, localitățile erau cumva reticente la asistarea refugiaților, ceea ce ne-a creat multe piedici în asistarea lor. Până s-a pus la punct mecanismul de către Guvern, am fost nevoiți să avem resurse financiare suplimentare din partea populației, prin crowdfunding, colectate și din partea donatorilor externi. Localitățile nu au fost pregătite pentru un astfel de moment de criză”, a precizat Rudco.

Leonid Boaghi, primarul satului Sireți, a menționat că gestionarea crizei refugiaților în localitatea sa a fost posibilă datorită spiritului civic al cetățenilor și voluntariatului.

„Când a început războiul din Ucraina, noi am primit foarte mulți refugiați, iar această inițiativă a venit din partea locuitorilor. Oamenii din inițiativă proprie au mers la MoldExpo, la vama de la Palanca și au găzduit familii de refugiați în sat. La Casa de Cultură am deschis un fel de centru de triere, în care am repartizat toate bunurile, toate donațiile pe care le-am adus noi, cu suportul nostru, cu suportul partenerilor de dezvoltare, cum ar fi Pro Moldova”, a menționat Boaghi.

Directorul executiv al ADEPT: „R. Moldova trebuie să-și ajusteze acest parcurs de descentralizare, de asigurare a autonomiei locale la cerințele UE”

Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă “ADEPT”, a menționat că procesul de descentralizare se desfășoară de trei decenii, iar pe parcursul acestor ani au existat mai multe dificultăți care au compromis avansarea reformei de descentralizare.

„În acești 30 de ani am avut câteva etape de avansare și regresare a reformei de descentralizare, iar acum R. Moldova, care a trebuit să răspundă la chestionarul Uniunii Europene, trebuie cumva să-și ajusteze acest parcurs de descentralizare, de asigurare a autonomiei locale la cerințele care ar putea să fie pentru R. Moldova de mare interes”.

Igor Boțan susține că obiectivul central al acestui proces este de a oferi cetățenilor servicii de calitate.

„Obiectivele primare au fost să răspundem la provocările care au apărut în ultima vreme, pentru că, în 30 de ani de eforturi de descentralizare financiară, patrimonială, administrativă etc., țara noastră încearcă să facă față problemelor, să găsească resurse, pentru ca autonomia locală să poată fi exercitată în baza unor proiecte/programe care necesită resurse”, a precizat Boțan.

Acesta a trecut în revistă și dificultățile care stau în calea avansării reformei de descentralizare:

„În ultimii doi ani de zile, au existat provocări care, anterior, nici nu puteau fi presupuse, nici vorbă de estimarea eforturilor și modalităților de a face față acestei provocări, așa cum a fost anul pandemic, iar de curând avem și acest război în Ucraina care se reflectă în mod neașteptat asupra noastră, este vorba de modul în care facem față crizei refugiaților”.