Principală  —  IMPORTANTE   —   Video/ Sistemul de învățământ primar…

Video Sistemul de învățământ primar – lacune, programe educaționale alternative vs exemplul țărilor europene

Odată cu începerea noului an școlar, sistemul de învățământ primar din R. Moldova a obținut o nouă generație de elevi. Nivelul calității treptei primare a educației reprezintă un subiect de dezbatere la nivel național – mai mulți părinți s-au plâns de complexitatea programului școlar, iar pedagogii se plâng de volumul mare de muncă și salarizarea nesatisfăcătoare.

În contextul schimbărilor sociale, financiare și politice, în ultimii ani, învățământul primar a suportat diverse modificări și adaptări. ZdG a discutat cu învățători și părinți despre dificultățile cu care aceștia se confruntă la nivelul primar de învățământ, dar și cu experți, care vin cu unele explicații referitor la problemele învățământului primar.

Curriculumul școlar, dificil de procesat și implementat

Într-un liceu din Capitală, prima zi de școală a fost celebrată tradițional: cu un careu festiv, poezii și urări de bine pentru noul an școlar. Ana Bărbieru, învățătoare de clasele primare de aproape patru decenii, urmează să ghideze acești copii în lumea literelor și a cifrelor următorii patru ani. Din experiențele anterioare, învățătoarea își amintește că, pe parcursul activității sale, curriculumul școlar pentru clasele primare a fost modificat în repetate rânduri, însă elevii continuă să întâmpine dificultăți.

„Reformele întotdeauna au adus schimbări. De 38 de ani de când sunt în învățământ, nu putem exclude și spune că tot ce a fost până acum a fost rău. Noi trebuie să găsim o cale de mijloc și să înțelegem: ce a fost bun luăm cu noi, ce a fost mai puțin bine și ce nu ne aparține să dăm la o parte, să alegem, într-un fel sau altul, grâul de neghină, dar nici nu trebuie să afirmăm că tot ce este vechi e rău”, spune învățătoarea de clase primare.

Ana Bărbieru, învățătoare de clasele primare. Foto: ZdG

Principalele politici care orientează abordarea naţională a predării şi învăţării în şcolile primare din R. Moldova sunt incluse în Curriculumul Naţional pentru Educaţia Primară. Acest curriculum este „dedicat competenţelor cheie ale elevilor”, iar Ghidul pentru integrarea Curriculumului, rolul căruia este de a asigura respectarea și realizarea planului de învățământ, „oferă orientări mai profunde pe disciplinele ciclului primar”.

Studiul privind Analiza evaluării în sistemul educațional, elaborat de UNICEF și publicat în iunie 2019, apreciază curriculumul şcolii primare şi ghidul pentru integrare ca fiind „foarte academice, lipsindu-le o structură coerentă şi, în timp ce oferă exemple bune de activităţi şi planuri, sunt dificil de procesat şi implementat”.

Publicitate
Publicitate

Curriculumul claselor primare – (ne) satisfăcător?

Pavel Cerbușca, autorul studiului „Învățământul general din perspectiva calității: eficacitate și eficiență”, publicat în 2020, astăzi directorul Liceului Teoretic „Aristotel”, consideră curriculumul școlar al claselor primare actual, învățătorii având libertatea să-l adapteze la necesitățile copiilor, iar ideea că acest curriculum este prost realizat este o percepție greșită.

„Cei care cred așa, probabil, nu sunt bine cunoscuți cu cerințele curriculumului școlar. Curriculumul școlar actual este de așa natură că învățătorii de clasele primare, dar și de clase gimnaziale și liceale pot să adapteze curriculumul la condițiile care sunt în școală sau în comunitate. Învățătorii au dreptul să selecteze anumite teme la care să atragă mai multă atenție sau, invers, să le omită în cazul în care nu sunt pregătiți sau copiii nu înțeleg”, susține Pavel Cerbușca.

Pavel Cerbușca, expert în domeniul învățământului. Foto: ZdG

O altă problemă a învățământului primar identificată de acesta este formarea profesională continuă a cadrelor didactice. „Sigur că sunt și anumite lacune, cum ar fi formarea cadrelor didactice, fiindcă trebuie să fie pregătite pentru ca să le dezvolte copiilor diverse competențe, în special în contextul schimbărilor care au loc în societate, iar, pentru asta, e nevoie de cursuri de perfecționare calitative”, afirmă Pavel Cerbușca.

Probleme ale programului național de educație

Valentina Lungu, metodistă-coordonatoare a școlii-grădinițe nr. 152 (Centrul Metodic al Învățământului Formativ conform Programului „Pas cu Pas”) din Chișinău, susține că programele de alternativă ar putea servi drept o metodă de democratizare a sistemului de învățământ, ceea ce le-ar oferi elevilor o mai mare libertate în gândire și decizii.

Pe de altă parte, metodista susține că este nevoie de un efort comun pentru a înfăptui această schimbare. „Sistemul nu poate să se schimbe peste noapte. La momentul actual, acest sistem necesită efort din partea tuturor: și a statului, pedagogilor, părinților și, de ce nu, chiar și a copiilor. Sistemul ar avea nevoie de îmbunătățire în cazul aspectului financiar”, menționează Valentina Lungu.

Valentina Lungu, metodist-coordonatoare în cadrul Școlii-grădiniță „Pas cu Pas”. Foto: ZdG

Totodată, potrivit metodistei, finanțarea nesatisfăcătoare în domeniul învățământului primar, în special, îi determină pe mai mulți profesori să apeleze la ajutorul părinților în vederea achiziționării materialelor didactice sau rechizitelor necesare pentru instruire.

„De multe ori apar probleme precum că părinții sunt nemulțumiți, că și-ar dori un mediu de învățare alt fel (clase mai dotate, manuale mai noi etc.), însă statul nu are atâtea resurse. Poate, o soluție ar fi ca părinții să fie cei responsabili de alimentație, nu statul, iar banii să fie redirecționați către achiziționarea resurselor educaționale. Un învățământ de calitate necesită multe alocații, atât financiare, cât și în ceea ce privește implicarea nemijlocită a părinților”, spune Lungu.

Programe educaționale de alternativă în R. Moldova

Valentina Lungu susține că „Programul „Pas cu Pas” este axat pe necesitățile copilului, este un program pentru părinți și copii și care ține cont de interesele, necesitățile și aspirațiile fiecărui copil. „Pas cu Pas” vine de la sintagma „fiecare cu pasul lui propriu de dezvoltare”. Principalele diferențe de program, susține profesoara, constau în libertatea copilului de a lua decizii și de a dezvolta capacități de lucru în grup.

„Diferențele de program, între cel tradițional și programul „Pas cu Pas”, constă în mai multe aspecte cum ar fi: planul cadru sau numărul de ore diferit, două discipline noi care nu sunt în programul tradițional – „Activitatea de învățare în grup”, unde copiii, în fiecare dimineață, se întrunesc în mijlocul clasei într-un cerc și discută în grup despre observațiile sau noutățile care le-au aflat timp de o zi, și „Activitatea tematică”, la care copiii selectează o temă, de exemplu transportul, și devin „specialiști” în domeniu.

Însă, programul „Pas cu Pas”, de asemenea, are unele aspecte slabe. „Am putea spune că necesitatea implicării părinților nu este un aspect potrivit pentru toți. Necesitatea unui număr mai mare de materiale didactice și educative, de asemenea, reprezintă o lacună, fiindcă statul nu ne oferă resurse pentru aceste materiale suplimentare, părinții fiind nevoiți să suplinească aceste necesități”, constată Valentina Lungu.

Programul „Pas cu Pas” este doar unul din programele alternative de învățământ din R. Moldova. Liceul Teoretic „Waldorf” are, de asemenea, un sistem alternativ de învățământ. Acesta a fost fondat de un grup de inițiativă, format din părinți și profesori.

Olga Munteanu, directoarea liceului, afirmă că instituția pe care o reprezintă este foarte diferită de școlile tradiționale, deși este o școală de stat. „Programul de învățământ Waldorf are o altă formă, structură și conținut față de învățământul clasic. Încercăm să păstrăm doar acele politici educaționale, acele legi care stau la baza educației în R. Moldova, dar avem un alt ritm, orar și structură a anului școlar, care este repartizat pe epoci, dar nu în ore a câte 45 de minute în fiecare zi”, afirmă Olga Munteanu.

„Diferențele de bază dintre pedagogia Waldorf și cea tradițională încep de la metodele de predare. În primul rând faptul că din clasa întâi începe a preda altfel: începe de la analiză la sinteză. Se deosebește și prin echilibrarea materiilor reale cu cele artistice și cele practice, ceea ce este foarte important: echilibrul în educație. Ne străduim ca materiile reale să fie predate în prima parte a zilei, dimineața, disciplinele artistice, care reflectă partea sufletească a copilului, să fie după aceste ore științifice, iar partea a treia, orele practice, după toate acestea”, ne explică directoarea liceului.

Olga Munteanu, directoarea Liceului Teoretic „Waldorf”. Foto: ZdG

Olga Munteanu, însă, menționează și unele lacune ale acestei metode de învățământ: „Uneori, libertatea aici nu are limite, se transformă într-un liberalism sau neînțelegerea principiului că, dacă libertatea nu merge în pas cu responsabilitatea și dacă nu-ți schimbi tu viziunea și mentalitatea, de ce mai vii aici? Noi nu pedepsim, nu suntem stricți în disciplină, nici în uniformă. Interpretarea libertății este greșită în această pedagogie, însă avem din ce în ce mai mulți părinți responsabili, care își doresc ceva mai mult pentru copiii lor”, conchide directoarea instituției.

Vocea părinților: „Activitățile extrașcolare ar fi binevenite atât pentru copii, cât și pentru părinți

Unul dintre părinții prezenți la careul festiv dedicat zilei de întâi septembrie, care este tată a două fiice în clasa întâi și, respectiv, a patra, crede că statul nu le oferă copiilor suficiente facilități pentru a avea activități în afara școlii. „Primul lucru care ar fi bine de realizat în folosul copiilor sunt activitățile extrașcolare. Acestea ar dezvolta calități, precum spiritul de echipă, orientare spre rezultate și orientări în viață, care cresc încrederea în forțele proprii”, spune bărbatul.

Nadejda Cuțchi este mamă a doi copii și consideră că o problemă importantă în învățământul primar este programul educațional îngreunat, copiii având nevoie de ajutorul părinților la îndeplinirea temelor pentru acasă.

„Programul este foarte greu, așa-mi pare mie, având doi copii la școală. Mult se bazează pe teorie, nu este practică. Dacă ar fi teme la care s-ar aplica jocuri sau alte activități practice, copiii din clasele primare ar asimila mai ușor materia predată. Profesorii noștri sunt obosiți, sunt epuizați la maxim. Ei, în afară de lecții și copii, știți cât mai au suplimentar? Eu cred că ei sunt singuri epuizați și nu mai au dorința de a face un joc cu copiii, de a mai scoate chiar un zâmbet uneori”, spune Nadejda.

Femeia susține că e nevoie să se producă schimbări la diferite niveluri în sistemul educațional, pentru ca acesta să faciliteze atât învățământul, cât și învățătorii. „La nivel republican statul ar trebui sa analizeze salariile profesorilor, sunt foarte mici. Chiar o merită pe deplin. După lecții, ar fi bine ca, în fiecare școală, să existe ore extrașcolare. Ar mai fi binevenit turismul, pentru ca elevii să poată să socializeze prin diferite activități, pentru ca, în unele situații, să fie mai deschiși. Să fie cursuri de oratorică”, se pronunță femeia.

Ala Revenco, directoare executivă a Asociației Obștești „Părinți Solidari”, consideră că sunt mai multe lacune în programul de învățământ, printre acestea fiind și nivelul de dificultate al acestuia.

Ala Revenco, directoare executivă a Asociației Obștești „Părinți Solidari”. Foto: ZdG

Această complexitate a programului afectează cel mai mult copiii din familiile social-vulnerabile, în cazul cărora părinții nu au studii medii speciale sau studii superioare, ca să poată descifra unele cuvinte sau să-și poată asista copilul la realizarea temelor pentru acasă. Aici ne referim și la manualele școlare, la conținutul lor. Copilul trebuie să fie capabil să studieze de sine stătător din manuale. Situația actuală nu permite copiilor de nivel mediu sau un pic mai jos de mediu să-și facă studiile individual”, spune Revenco.

Sistemul de învățământ primar în UE – date și statistici

Deși fiecare țară membră din Uniunea Europeană are specificul său, în școala primară europeană accentul se pune pe discipline precum limba maternă, matematica și prima limbă străină. Totuși, arta, muzica, educația fizică, descoperirea lumii și religia/etica sunt la fel de importante, precum și „orele Europei” (în cadrul cărora se învață despre geografie, istorie, cultură, proiecte de artă, muzică, gătit, discuții și cercetare etc.), unde copiii realizează o varietate de activități despre diferite naționalități.

Bunăoară, în Belgia, povestesc Ion și Aliona, părinții ai trei copii, școala obligatorie începe de la vârsta de șase ani. „Băiatul cel mare este în clasa a treia, iar copiii mici sunt în clasa întâi. Lecțiile încep la ora 08:30 și se termină la 15:30, cu excepția zilelor de miercuri, când se eliberează la ora 11:30 sau 12:00. Pot avea și program prelungit, unde copiii fie își fac temele pentru acasă, fie se joacă”, spun concetățenii noștri din Belgia.

„Au disciplini precum matematica, scrisul, cititul, iar poezii pentru acasă de învățat nu li se dă. Din clasa a patra, vor începe să studieze limba franceză de două ori pe săptămână, iar acum învață olandeza, deoarece trăim în zona Belgiei unde se vorbește flamanda. Copiii nu au note, dar au un sistem pe puncte. De exemplu, un test poate avea maximum 40 de puncte. La sfârșit de an, primim recomandări pentru fiecare copil în parte”, povestește Ion.

Învățământul primar din Italia, potrivit Rodicăi, originară din raionul Drochia, care are o fiică în clasa a doua, are doar unele tangențe cu cel din R. Moldova. „Copiii stau până la ora 16:00 la școală, având opt ore, iar pauza de prânz este, de asemenea, inclusă în această perioadă. Este posibilitatea ca două zile pe săptămâna să stea până la 13:00. Masa se ia la cantina școlii și se plătește trimestrial”, afirmă Rodica.

Cu toate că petrec multe ore la școală, fata are mai mereu teme pentru acasă de făcut. Aici fiecare copil are multe cărți, iar fiecare profesor în parte are o listă de cărți pe care o cer. Din această cauză, multe ghiozdane au cărucior inclus. Statul nu oferă activități gratis după ore, fiecare părinte caută și plătește pentru dans, pictură sau alte activități”, spune femeia.

Aceasta povestește că, în Italia, copiii de clasele primare au mai mulți profesori, iar sistemul de notare e diferit. „La o clasă sunt mai mulți dascăli care nu se schimbă în cei cinci ani de școală primară, fiecare dintre acești învățători predau două sau trei materii. Nu primesc note, dar niște calificative de la A la E, A fiind „nota cea mai mare”. Dacă copilul primește un D sau E, asta înseamnă că trebuie să depună mai multă străduință, dar nu sunt considerate insuficiente, așa cum este la noi nota patru sau cinci de exemplu”, explică Rodica.

În Spania, pe lângă disciplinele obișnuite de studiu, elevii din clasele primare studiază și subiecte sociale importante. Printre acestea se numără dezvoltarea durabilă și mediu, riscurile exploatării și abuzului sexual, situații de risc care decurg din utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), prevenirea situațiilor de urgență și dezastre, dezvoltarea și întărirea spiritului antreprenorial prin activități promovate de autoritățile din învățământ bazate pe competențe precum creativitate, autonomie, inițiativă, lucru în echipă, încredere în sine și gândire critică.

Toate școlile europene urmează programe similare, cu excepția disciplinei primei limbi străine. Programele sunt identice și au aceleași standarde și cerințe de evaluare. Aceste programe sunt actualizate și supravegheate de către inspectorii de educație din țările membre responsabile de școlile europene.

Pentru a garanta, ulterior, recunoașterea certificatului de Bacalaureat European, programele de studii trebuie să îndeplinească cel puțin cerințele minime ale tuturor statelor membre. Întrucât acestea variază de la o țară la alta, programele sunt concepute și scrise în urma negocierilor între experții naționali pe baza unei comparații detaliate a curriculumului național.

În pofida nemulțumirilor părinților, dar și a învățătorilor din R. Moldova, Ministrul Educației și Cercetării, Anatol Topală, afirmă că nu sunt date exacte care ar demonstra că sistemul nostru de învățământ, preponderent curriculumul pentru clasele primare, ar fi mai complicat, în comparație cu cel din țările UE.

„Sunt sisteme asemănătoare cu al nostru, dar și diferite. Trebuie să facem referință la un studiu anumit, ca să înțelegem cât de solicitant este la noi ciclul primar față de alt stat. Eu nu cunosc studii care să arate date exacte că sistemul nostru este mai solicitant, poate e mai mult o percepție”, afirmă ministrul.

Conform Biroului Național de Statistică, în anul de studii 2021-2022, învățământul primar și secundar general s-a desfășurat în 1231 de instituții, dintre care 99 de școli primare și opt şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Majoritatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general aparțin sectorului public (98,1%), iar în jur de 70% din totalul instituțiilor au activat în mediul rural.

Publicitate
Publicitate