Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   „Nu există profesii pentru bărbați…

„Nu există profesii pentru bărbați şi profesii pentru femei, există doar profesii”

Olga Nicolenco este expertă gender, comunicare şi strategii electorale. Magistră în Ştiințe Politice şi management politic. Prin activitatea sa încearcă să schimbe mentalități, promovând egalitatea de gen. Aflați în interviul ce urmează cum e să lupți cu stereotipurile şi ce obstacole înfruntă femeile care vor să se afirme în politică.

-În R. Moldova, 52% din populație sunt femei. Cu toate acestea, prezența lor în domeniul politic este de doar 20 %. Cum se explică această disproporționalitate?

-Un motiv ar fi educația stereotipizată, pe durata a sute de ani. Fetelor li se punea sarcina să fie mame şi soții grijulii, bune gospodine, asta a format percepția că locul femeii e la cratiță. Probabil, din această cauză, noi încă nu am reuşit să le educăm femeilor gustul pentru putere care, paradoxal, apare abia atunci când te afli la putere. Când înveți să devii un bun şofer? Atunci când te aşezi la volan. Exact aşa şi cu deținerea funcțiilor. Să devii o bună ministră sau deputată înveți când eşti ministră sau deputată. De aceea, noi le motivăm să meargă în domeniul politic. Din cauza că ele nu au fost învățate de mici ce înseamnă puterea, ele nu au dezvoltat simțul de demnitară de stat, pentru o funcție de conducere.

-Deci, problema nu e doar în societatea care nu acceptă încă femei la conducere, ci şi în femeile care nu se văd în posturi de conducere.

-Problema e în educația care se dă fetelor. Să luăm exemplul poveştilor. Ele, în opinia mea, deformează percepția vieții reale. Noi mințim fetele, cărora le promitem, prin intermediul poveştilor, că ele vor fi prințese. Dacă în poveste, femeia este întâi Cenuşăreasă apoi, după căsătoria cu prințul, devine prințesă, atunci în realitate e exact invers. Întâi, fetița este prințesă în familia care o educă şi o iubeşte, apoi, după măritiş, devine Cenuşăreasă. De aici, apar dezamăgirile, complexele de inferioritate, limitarea de a sta între patru pereți şi a fi „doar o gospodină”.

-Cât va mai dura până când societatea noastră va accepta egalitatea de gen?

-Dacă ne vom limita la educarea cetățenilor prin organizarea trainingurilor, seminarelor, dezbaterilor, vom produce schimbări, dar nu atât de repede pe cât ne-am dori. Prezența mai multor femei la posturi de conducere, de luare a deciziilor, ar facilita procesul. Atunci când văd femei în funcții importante, care-şi exercită activitatea nu mai rău ca un bărbat, oamenii se conving într-adevăr de faptul că şi o femeie poate face față provocărilor. Ar vota mai uşor pentru astfel de femei. Dar va mai dura.

-Avem un domeniu în R. Moldova despre care putem spune că respectă egalitatea de gen?

-Avem un dezechilibru de gen în educație, unde se atestă până la 100 de % femei în funcții de educatoare sau dădace. A început să crească puțin procentul bărbaților în şcoli, colegii, universități, cu o reprezentare de 30-40 %. De regulă, funcțiile cele mai importante de luare a deciziilor, cum ar fi miniştri la finanțe, justiție, economie, sunt deținute de bărbați, iar femeile sunt la social, sănătate, educație. Or, acolo unde se împart banii, preponderent, sunt bărbați. De aceea, îmi e greu să declar că există un domeniu reprezentat în egală măsură de femei şi bărbați. Noi încercăm să aducem la cunoştință oamenilor şi societății că nu există profesii pentru bărbați şi profesii pentru femei, există doar profesii, pe care le pot exercita femeile şi bărbații deopotrivă.

-Ați avut situații când v-ați simțit discriminată din cauza că sunteți femeie?

-Nu cred că există vreo femeie care nu s-ar fi ciocnit, măcar o dată în viața ei, cu vreun tip de discriminare sau violență, cel puțin verbală. Da, am fost în astfel de situații. Şi fiindcă pe mine mă interesează domeniul politic, am fost discriminată în momentul în care, bărbați care nu erau neapărat mai buni ca mine, dar aveau o influență mai mare, s-au regăsit pe liste mai sus decât mine. Toată lumea pledează pentru meritocrație, ceea ce e un lucru minunat, numai că în momentul în care pentru o funcție ajung să candideze o femeie şi un bărbat, nimeni nu se întreabă dacă femeii i s-au creat condițiile necesare pentru ca ea să poată avansa la fel ca un bărbat.

-Deci, a fi bărbat e mai simplu?

-Ascensiunea e, cumva, asigurată. Eu pun accent şi pe educarea bărbaților. Nu ştiu dacă ei sunt într-adevăr favorizați de aceste discrepanțe de gen. Noi educăm acum generații de femei care să devină lideri, totodată cred că bărbații nu ar trebui să se lase pe tânjală. Bărbați, care sute de ani au crescut cu convingerea că ei sunt buni pentru a deține o funcție publică doar fiindcă sunt bărbați, această certitudine fiindu-le fortificată şi de anturaj, că toți şefii şi directorii sunt bărbați. Din această cauză, mulți au şchiopătat la capitolul studii. În fiecare an, avem absolvenți care susțin examenele de Bacalaureat cu 10 pe linie, majoritatea dintre ei sunt fete, tot ele sunt premiante la olimpiade. Deci, fetele fac carte la modul serios. Băieții au pierdut cumva această poftă de învățare, convinşi că oricum vor reuşi. Dar, vin generații de fete cărturare, foarte bine instruite, care-şi vor lansa afaceri. Aceste femei îşi vor căuta şi bărbați pe potrivă. Cred că vom ajunge în situația când femeile vor fi mai profesioniste decât bărbații în unele domenii.

-Este migrația o cauză a dezechilibrului de gen, având în vedere că tot mai multe femei, de ani încoace, aleg calea străinătății pentru a le asigura copiilor şi familiei un viitor mai bun?

-E o mare durere a mea. De zeci de ani, educ femei, insuflându-le valori feministe, moderne, pro-europene. Aceste femei devin mai bune. La un moment dat, însă, emigrează. Într-un fel, mă bucur pentru statele în care ajung ele, pentru că se pricopsesc cu cetățene bune, la educarea cărora am contribuit şi eu. Dacă aş fi o cosmopolită, asta nu ar fi o problemă pentru mine. Dar eu sunt cam egoistă, aş vrea să educ aceste femei, dar, într-un final, ele să rămână în R.Moldova, pentru prosperarea țării, inteligența lor fiind pusă în serviciul acestui stat. Mă doare că pierdem aceste valori.

-Familia şi prietenii vă susțin în activitatea dvs.?

– Cât am fost implicată în politică, pe durata a 10 ani, recunosc, susținerea familiei a fost una plenară pentru mine. Întotdeauna m-au susținut moral. Cât despre susținerea prietenilor, nu cred că pot fi categorică, nu sunt o expertă în acest sens. Am avut o singură prietenă adevărată, sora mea, care acum e la ceruri, pe ea nu o va înlocui nimeni, nicicând. Eu nu am prieteni, dar nu pot să spun că sufăr din această cauză. Am cunoştințe bune, care mi-s dragi şi cu care mă întâlnesc cu plăcere. Pot să dau un sfat celor care au prieteni, să facă tot posibilul să fie cât mai mult timp cu ei, chiar şi pentru a tăcea. Priviți-i cât mai des în ochi şi spuneți-le cât de mult țineți la ei!

Violeta Țuțuianu