Jurnalismul de investigaţie: sesizări vs ignoranţa instituţiilor publice – Ziarul de Gardă
  • Jurnalismul de investigaţie: sesizări vs ignoranţa instituţiilor publice

    Jurnalismul de investigaţie: sesizări vs ignoranţa instituţiilor publice
    de
    18 ianuarie 2018 | 07:59

    Zeci de solicitări au fost expediate de ZdG instituţiilor publice şi de drept în urma investigaţiilor jurnalistice ce vizează corupţia, sănătatea şi banii publici. În octombrie-decembrie 2017, ZdG a urmărit reacţia şi eficienţa acţiunilor autorităţilor R. Moldova plătite din bugetul de stat. În timp ce unele instituţii au ignorat interesul cetăţenilor, altele au oferit răspunsuri formale, lăsând neatinse lacunele din sistem.

    La 19 octombrie 2017, ZdG a scris despre întrevederile lui Igor Dodon în cele circa 300 de zile de la învestirea sa în funcţia de preşedinte al R. Moldova. În perioada respectivă, şeful statului a avut şase întâlniri cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, dar niciuna cu şefii statelor vecine: Klaus Iohannis – România, şi Petro Poroşenko – Ucraina.

    Preşedinţia a ignorat solicitările

    Numeroase solicitări de informaţii au fost expediate pe adresa Preşedinţiei, înainte şi după publicarea articolului, insistând să aflăm dacă sunt sau nu preconizate întrevederi şi cu omologii din România şi Ucraina.

    Deşi, potrivit Legii privind accesul la informaţie, autorităţile administraţiei de stat, Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul, autoritatea judecătorească, care sunt finanţate din buget şi care deţin informaţii oficiale, sunt obligate să asigure accesul la informaţii de interes public şi să răspundă la solicitările de informaţie în termen de 15 zile, Preşedinţia nu a răspuns nici după 30 de zile.

    Contactată în repetate rânduri, specialista principală a serviciului de presă al Preşedinţiei, Carmena Lupei, a spus că adresa la care au fost expediate solicitările este funcţională şi că solicitările au fost primite, dar ne-a rugat să le reexpediem, fără a explica motivul din care nu a fost respectat termenul legal de expediere a răspunsurilor. Deşi am reexpediat scrisorile, nu am primit niciun răspuns şi după alte 14 zile.

    Publicitate

    Fără răspuns a rămas şi solicitarea referitoare la originea resurselor financiare ale Fundaţiei de binefacere „Din inimă”, fondată de prima-doamnă, Galina Dodon, care nu a făcut public niciun raport financiar.

    Aceeaşi instituţie a ignorat şi solicitările despre banii alocaţi pentru filmul „Istoria Moldovei”, realizat sub egida Preşedinţiei.

    Expertul politic Igor Boţan susţine că prin neglijarea solicitărilor de informaţie ale jurnaliştilor, care au drept scop informarea cetăţenilor, se încalcă legislaţia: „În orice ţară legile trebuie respectate, indiferent de instituţie”.

    Facilităţi de la Parlament pentru mass-media

    În timp ce Preşedinţia nu le asigură jurnaliştilor accesul la informaţii, Parlamentul ne informează, într-un răspuns, că dezbaterea proiectului de îmbunătăţire a legislaţiei mass-media este preconizată tocmai pentru aprilie 2018. Potrivit Legislativului, conferinţele internaţionale, precum şi crearea unui grup de lucru în care s-a dezbătut tema propagandei, a pluralismului media şi atragerea investiţiilor în spaţiul media facilitează activitatea presei. „În 2017, Parlamentul a adoptat două legi care presupun promovarea produsului autohton şi securizarea spaţiului informaţional (legea este transmisă spre promulgare)”, se spune în răspunsul Parlamentului.

    Nu s-au depistat abateri de la legislaţie

    La 26 octombrie, ZdG a publicat ancheta „Ce cumpărături au făcut procurorii-şefi în 2016”. Articolul se referă la tranzacţiile şi veniturile de milioane ale procurorilor, printre care procurorul general, Eduard Harunjen, şeful Procuraturii Chişinău, Ştefan Saptefraţ, şeful PCCOCS, Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari.

    Într-un răspuns, Procuratura Generală a anunţat că s-a autosesizat în urma publicării articolului, iar în urma controlului nu au fost obţinute date care ar pune la îndoială integritatea profesională a funcţionarilor vizaţi. „Cu referire la averile procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, Ştefan Şaptefraţ, indicate în declaraţiile de avere şi interese personale pentru anul 2016, s-a stabilit că bunurile nu au fost dobândite pe parcursul activităţii în organele Procuraturii, acestea fiind rezultatul activităţii desfăşurate în domeniul privat”, se spune în răspunsul Procuraturii.

    Proprietăţile procurorului adjunct al procurorului-şef, Vitalie Sibov, ar fi fost obţinute de către soţia procurorului, prin donaţie, până la căsătorie, împreună cu alte 2,7 milioane de lei de la părinţii soţiei, anunţă Procuratura.

    Publicitate

    Totodată, Procuratura Generală a informat că, pe parcursul anului 2016, Comisia Naţională de Integritate – instituţie responsabilă de verificarea declaraţiilor de avere şi interese ale funcţionarilor publici – a constatat 39 de cazuri de indicare a datelor false în declaraţiile de venit. Deşi, ca rezultat, au fost pornite şi examinate 9 cauze penale, niciun funcţionar nu a fost pedepsit. „Toate procesele penale au fost încetate de către instanţele de judecată pe motive de nereabilitare, urmare a intervenirii termenului de prescripţie de tragere la răspundere penală”, menţionează Procuratura. Chiar dacă sentinţele pe cazurile date au fost contestate de procurorii anticorupţie la Curtea de Apel, acestea au fost respinse de magistraţi ca inadmisibile.

    „Tranzacţiile cămătarului de la CNA” şi averea angajaţilor CNA, obiect al unor anchete interne la CNA

    Pe 9 şi 17 noiembrie, a fost publicată ancheta „CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor”. ZdG a scanat atunci declaraţiile de avere şi interese ale angajaţilor Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), arătând că, deşi într-un spot anticorupţie, realizat la comanda CNA, se spune că, de fapt, „corupţie e atunci când casa e înscrisă pe soacră, maşina pe cumnat, când eşti nevoit să ascunzi tot ce ai agonisit”, o parte dintre angajaţii instituţiei, abilitată să combată corupţia, conduc maşini de lux şi locuiesc în case sau apartamente de milioane de lei, dar care nu sunt înregistrate pe numele lor, iar unii dintre ei nici măcar nu le înscriu în declaraţiile de avere şi interese.

    Pe 7 decembrie 2017, ZdG a scris, în ancheta „Tranzacţiile cămătarului de la CNA”, că în ultimii 5 ani Ghenadie Tanas, şeful Direcţiei Teritoriale Nord a Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), a avut venituri oficiale în valoare de 1,35 milioane de lei. În această perioadă, însă, funcţionarul şi-a cumpărat un apartament în Chişinău, o Skoda Superb, nouă, în leasing şi peste 40 ha de terenuri agricole. Totodată, acesta a practicat cămătăria, împrumutând mai multor persoane zeci de mii de euro. Cel puţin într-un caz, acesta a folosit-o pe mama sa, profesoară, pe post de creditor, iar în cel puţin patru cazuri, Tanas a apelat la instanţa de judecată pentru a obliga datornicii să-i întoarcă aproximativ 60 de mii de euro. În 2014 şi 2016, şeful Direcţiei Teritoriale Nord a CNA declară că a şi împrumutat de la fratele său, Adriano Tanas, care este, din decembrie 2015, ofiţer de urmărire penală în cadrul Inspectoratului de Poliţie Ungheni, 58 de mii de euro, echivalentul a 1,2 milioane de lei.

    În urma investigaţiilor, dar şi în cazul celorlalte articole care au vizat averile şi proprietăţile unor angajaţi ai CNA, instituţia dată ne-a informat că Direcţia securitate internă s-a autosesizat şi a iniţiat o cercetare de serviciu.

    „În prezent, ancheta este în desfăşurare, iar despre rezultatele acesteia vă vom informa suplimentar. Totodată, vă informăm că cercetările de serviciu pe faptele descrise de ZdG se află la controlul personal al directorului CNA. Până la finalizarea cercetării de serviciu şi atât timp cât nu este o concluzie definitivă, angajaţii CNA beneficiază de prezumţia de nevinovăţie”, se precizează într-un răspuns oferit pentru ZdG de către CNA.

    Jurnalism ameninţat de justiţie ineficientă

    La 11 octombrie 2017, două jurnaliste de la ZdG au fost somate să nu filmeze în preajma Global Business Center (GBC), despre care se cunoaşte că aparţine liderului PDM, Vladimir Plahotniuc. Iniţial, de reporterele ZdG, Marina Ciobanu şi Viorica Tataru, s-au apropiat doi angajaţi ai serviciului de securitate al GBC, cerându-le să nu filmeze în faţa clădirii. Aceştia, fără a expune un motiv sau o prevedere legală, au interzis jurnalistelor să filmeze în zonă. Jurnalistele au continuat filmarea stand up-ului, dar munca le-a fost zădărnicită non-stop. Chiar dacă ele au explicat fiecărui agent al GBC în parte că se află în spaţiul public şi nu pe un teritoriu privat şi că îşi fac munca reportericească, aceste persoane au insistat cu interdicţiile. Ulterior, de reportere s-a apropiat un alt angajat al instituţiei, care a refuzat să se prezinte, dar care a fotografiat şi ameninţat jurnalistele că ar putea avea probleme dacă imaginile foto sau video vor fi făcute publice.

    În urma mediatizării evenimentului şi organizării unui flash-mob în faţa clădirii, un reprezentant al Inspectorului de Poliţie, sectorul Centru, Vitalie Răileanu, s-a prezentat la sediul redacţiei şi a întocmit un proces-verbal de constatare. Peste două luni de la eveniment, contactat de ZdG, acesta a informat că, în urma investigării probelor video, nu s-au stabilit elemente ale unei infracţiuni şi că putem contesta decizia în instanţa de judecată. Întrebat de ce nu am fost informaţi despre decizia luată, reprezentantul Inspectoratului a precizat că trebuie să facem o solicitare în scris. După expedierea solicitării au trecut două săptămâni, dar nu am primit încă niciun răspuns.

    Când reacţia instituţiilor întârzie

    Niculina Bulat, o tânără de 20 de ani, suferea de insuficienţă renală cronică de 11 ani. ZdG a scris mai multe articole despre acest caz, încă din momentul în care Niculina avea 9 ani şi nu i se oferea medicaţia necesară, despre dificultăţile de deplasare de la Drochia la Chişinău în fiecare săptămână pentru procedurile de dializă şi despre necesitatea asigurării cu asistenţă medicală la domiciliu. Abia după ce ZdG a scris că spitalul din Drochia nu i-a oferit ajutor medical în noaptea de 21 octombrie, când Niculina avea burta plesnită de la prea mult lichid, iar spitalul de la Bălţi nu a internat-o, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS) s-a autosesizat şi a organizat preluarea pacientei de la Drochia şi internarea ei în Spitalul de Urgenţă de la Chişinău. La 3 noiembrie, Niculina Bulat a decedat la spitalul din Chişinău.

    MSMPS a iniţiat o anchetă internă pentru elucidarea asistenţei medicale acordate şi a atitudinii personalului medical din cadrul Spitalului Clinic Municipal Bălţi, Spitalului Raional Drochia şi Institutului Mamei şi Copilului, iar Procuratura Drochia a început urmărirea penală. La 22 noiembrie, dosarul a fost transferat Procuraturii Chişinău. Procurorul Ghenadie Pîrlii ne-a informat că dosarul este la etapa de urmărire penală şi se aşteaptă rezultatele investigaţiei medico-legale pentru a stabili circumstanţele decesului şi dacă există sau nu abateri în acţiunile medicilor.

    În acelaşi timp, medicii spitalelor de la Drochia şi Bălţi au declarat pentru ZdG că pacienta ar fi refuzat spitalizarea, fapt dovedit prin înscrierea fixată de medic în documentaţia medicală, iar medicii Spitalului din Chişinău au afirmat că starea Niculinei era gravă şi erau puţine şanse ca să mai fie salvată.

    Potrivit Codului penal, încălcarea din neglijenţă a normelor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale în cazul provocării unui deces se pedepseşte cu închisoare de până la 3 ani cu (sau fără) privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2-5 ani.

    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Putin ar urma să efectueze prima vizită în afara țării de la declanșarea războiului din Ucraina. Se va întâlni cu președinții Tadjikistanului, Turkmenistanului și Indoneziei

    Președintele Rusiei, Vladimir Putin, urmează să întreprindă o vizită oficială în Tadjikistan, un fost stat sovietic din Asia Centrală, unde se va întâlni cu președintele Emomali Rahmon. Anunțul a fost făcut în…
    Putin ar urma să efectueze prima vizită în afara țării de la declanșarea războiului din Ucraina. Se va întâlni cu președinții Tadjikistanului, Turkmenistanului și Indoneziei