Principală  —  IMPORTANTE   —   Jurnalismul de investigaţie: sesizări vs…

Jurnalismul de investigaţie: sesizări vs ignoranţa instituţiilor publice (III)

ZdG continuă să expedieze zeci de solicitări instituţiilor publice în baza investigaţiilor jurnalistice ce vizează corupţia, drepturile omului, sănătatea şi banii publici. Unele răspunsuri ale autorităţilor fie că vin cu întârziere, depăşind termenul legal de 15 zile lucrătoare, fie conţin informaţii evazive, fără a indica acţiuni concrete, întreprinse de instituţii în vederea rezolvării problemelor de ordin public.

Caritatea democrată repartizată „conform legislaţiei”

„Cadourile de Crăciun (500 de cutii) recepţionate de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS) de la Fundaţia Creştină „Micul Samaritean” au fost distribuite conform facturilor. Cadourile nu au fost repartizate deputatului Oleg Sârbu sau oricărui partid politic, dovadă fiind facturile fiscale. MSMPS a solicitat Fundaţiei Creştine „Micul Samaritean” să prezinte facturile distribuirii cadourilor de Crăciun de la Mission&Relief Logistics AS Agent for Edukans din Olanda. S-a constatat că bunurile au fost repartizate beneficiarilor conform legislaţiei”. Acesta este răspunsul MSMPS, în urma publicării articolului „Caritate democrată cu ajutoare umanitare. De la copiii din Olanda – la un deputat milionar”, în care se spune că Oleg Sârbu, unul dintre cei mai prosperi aleşi ai poporului, a distribuit, în numele său şi al PDM colete cu ajutoare umanitare, gestionate de MSMPS şi donate copiilor din R. Moldova de o fundaţie din Olanda.

Deşi ZdG a expediat o solicitare şi serviciului de presă a PDM în care a întrebat „cum explică PDM acţiunile membrilor de partid care folosesc donaţiile externe pentru a se promova, iar după publicarea articolului şterg imaginile de pe reţelele de socializare?” – un răspuns încă nu a parvenit.

Nu sunt acţiuni ce ar promova dezbinarea naţională

În februarie 2018, prezent la o întâlnire a autorităţilor locale, care a avut loc la Tomai, Ceadîr-Lunga, deputatul democrat Cornel Dudnic a declarat că, în cazul în care R. Moldova se va uni cu România, el va fi primul care va lua arma pentru a apăra autonomia Găgăuziei.

„Pentru a închide tema unionismului, vă dau cuvânt că, dacă vreodată acest proiect al Unirii se va produce, voi fi primul care îşi va lua arma şi voi merge să apăr autonomia găgăuză”, a declarat deputatul în timpul întâlnirii de la Tomai.

Într-un răspuns oferit pentru ZdG, Procuratura Generală (PG) precizează că nu a identificat careva indici că declaraţiile deputatului au drept intenţie „provocarea de acţiuni ce ar promova dezbinarea naţională pe teritoriul R. Moldova”.

„Analiza conţinutului respectivului discurs nu atestă prezenţa unor îndemnuri îndreptate spre aţâţarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării naţionale, etnice sau religioase, incitări la ură sau agresiune pe careva motive de discriminare, conturându-se natura politică a acestor declaraţii”, se menţionează în răspunsul oferit pentru ZdG.

În concluzie, Procuratura declară că declaraţiile lui Dudnic nu au putut fi examinate sub aspect penal şi că, în lipsa unei baze legale, aceasta nu poate interveni cu vreun act de autosesizare.

„Neconformităţi ale calităţii uleiurilor vegetale nu au fost depistate”

În martie, ZdG a scris despre uleiul de palmier „camuflat” în produsele de panificaţie şi patiserie. În condiţiile în care, doar în 2017, R. Moldova a importat 3234 tone de ulei de palmier, iar de cele mai multe ori agenţii economici nu specifică pe ambalaj ce fel de ulei e utilizat. Nutriţioniştii spun că acest ulei ocupă un loc de frunte în pregătirea torturilor, bomboanelor şi altor produse de patiserie şi panificaţie pentru că este ieftin şi nu necesită condiţii speciale de păstrare.

În urma unei solicitări, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) a declarat că în perioada 10 aprilie-30 aprilie 2018, în cadrul controalelor inopinate au fost verificaţi cei mai mari importatori de uleiuri/grăsimi vegetale din R. Moldova, care asigură 75-80% din volumul necesar de produse la nivel naţional. „S-a constatat că loturile de produse sunt importate în baza documentelor de calitate şi siguranţă eliberate de autorităţile competente din ţara de origine. Au fost depistate încălcări nesemnificative privind corespunderea marcajului cu legislaţia naţională”. Importatorul, înainte de plasare pe piaţă a produselor importate, efectuează procedura de confirmare a calităţii şi inofensivităţii produselor prin încercări de laborator în laboratoarele naţionale acreditate în domeniu”, se precizează în răspunsul instituţiei.

ANSA a mai specificat că, în ajunul sărbătorilor pascale, a fost efectuat controlul calităţii şi siguranţei produselor de panificaţie şi patiserie. Potrivit autorităţii, au fost supuse controlului majoritatea producătorilor din Chişinău şi 26 de unităţi din 29 de raioane. S-au depistat materii prime cu termenul de valabilitate expirat, care au fost retrase din producere şi distruse. Neconformităţi ale calităţii uleiurilor/grăsimilor vegetale nu au fost depistate. Controlorii au emis prescripţii privind înlăturarea neajunsurilor şi au întocmit procese-verbale de contravenţie.

Donaţii de milioane – fără autosesizare

În aprilie, ZdG a scris despre „Procurori ajutaţi de părinţi cu donaţii de milioane”, în baza declaraţiilor de avere şi interese pentru 2017. Investigaţia arată că nu mai puţin de 90 de acuzatori de stat, dintre cei 720 care activează în structurile procuraturii, au declarat că au beneficiat de donaţii substanţiale de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude. Valoarea donaţiilor variază de la zeci de mii de lei la zeci de mii de euro.

Întrebată dacă au fost verificate averile şi legalitatea dobândirii acestora, Procuratura a indicat că „articolul nu conţine date vizând comiterea de către procurori a acţiunilor coruptibile, abuzive sau încălcare a regulamentului de declarare a averii şi intereselor personale, pasibile răspunderii penale sau disciplinare. Mai mult, PG nu a fost sesizată despre încălcarea de către procurorii vizaţi a legislaţiei privind declararea averii şi intereselor personale nici de către Agenţia Naţională de Integritate, singura autoritate competentă cu atribuţii în domeniu. Din aceste considerente, PG nu a stabilit premise şi temeiuri legale pentru a se interveni sau a se autosesiza urmare a datelor prezentate în articol”.

Arenă de 200 de milioane şi drumuri nereparate

Ministerul Finanţelor a fost întrebat cum explică realocarea celor 200 de milioane de lei, destinaţi reparaţiei drumurilor, pentru construcţia „Arenei Chişinău”, despre care ZdG a scris în articolul „Chişinău Arena”, proiectul finilor lui Plahotniuc, cu 200 de milioane de lei din reparaţia drumurilor”. Instituţia a răspuns că realocarea mijloacelor financiare a fost realizată la iniţiativa deputaţilor. Iar la etapa de elaborare şi aprobare a bugetului de stat, cât şi procesul de modificare, propunerile de reducere sau suplimentare a programelor sunt înaintate/coordonate cu autorităţile publice centrale, în cazul dat, Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii a menţionat la rândul său că „deoarece, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2018 era deja aprobat în prima lectură, spaţiu pentru includerea proiectului dat în buget putea fi identificat doar prin realocarea de mijloace între proiectele deja incluse. La etapa de aprobare a Legii bugetului pentru anul 2018 s-a decis redistribuirea sumei de 200 de mii de lei de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare către proiectul „Arena Polivalentă din mun. Chişinău”. Ulterior, la etapa de rectificare a Legii bugetului, proiectul care se preconiza a fi finanţat din sursele donatorilor externi a fost exclus”.

Într-un alt răspuns ce se referă la penalităţile aplicate agenţilor economici în cazul nerespectării termenilor prevăzuţi pentru finisarea lucrărilor de reparaţie a drumurilor în perioada 2014-2015, Ministerul Economiei şi Infrastructurii susţine că „pentru fiecare zi de întârziere se aplică penalităţi în valoare de 0,01% sau 0,05% din valoarea contractului de lucrări, până la 10% din valoarea contractului. Lucrările efectuate necalitativ sunt remediate de Antreprenor sau, în cazul refuzului de a remedia şi a neachitării de către Antreprenor, Beneficiarul este în drept să angajeze altă companie pentru remedierea defectelor.”

Potrivit Codului Contravenţional, în cazul nerespectării dreptului la informaţie, persoanele fizice riscă o amendă de la 9 la 15 unităţi convenţionale, iar persoanele cu funcţii de răspundere – de la 18 la 30 unităţi, o unitate fiind egală cu 50 de lei.