• Frauda bancară într-un raport sintetizat

    Frauda bancară într-un  raport sintetizat
    Foto: stiri.md
    de
    26 octombrie 2019 | 12:44

    Acum câteva zile, Comisia parlamentară de anchetă a dezbătut în plen raportul privind elucidarea circumstanțelor devalizării sistemului bancar din R. Moldova și investigării fraudei bancare. Devalizarea sistemului bancar a fost o operație “coordonată cu politicieni și demnitari de stat.” ZdG oferă un sumar al raportului de 58 de pagini, punctând momentele cheie ale fraudei bancare din 2014.

    Frauda bancară, notorie la nivel internațional ca “furtul secolului,” a delapidat caznaua R. Moldova de echivalentul a 13% din PIB și a dus la ulterioara deteriorare a economiei țării. Leul s-a depreciat cu 42% în 5 luni care au urmat fraudei, inflația s-a dublat, la fel și alți indicatori economici s-au deteriorat. Mai mult ca atât, creditele de urgență de 13,5 miliarde lei oferite pentru a preveni o criză financiară, au fost puse pe umerii cetățenilor. Iar 5% dobândă anuală vor duce la dublarea sumei creditului în perioada datoriei publice.   

    În perioada 2011-2012, gruparea Plahotniuc-Platon a realizat un atac pentru preluarea controlului unui important activ deținut majoritar de stat, BEM. Conform Comisiei de anchetă, instituții publice ca Banca Națională (BNM), Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și judecători au asistat realizarea acestor planuri, iar Guvernul condus de Vlad Filat și-a asumat o poziție “total inertă” în a doua etapă a devalizării sistemului bancar din 2012-2014.

    Etapa 1. Atacurile raider și consolidarea pachetelor minoritare

    Încă în 2011, viitorul lider al regimului oligarhic din Moldova, Vlad Plahotniuc, pregătea preluarea unuia din cele mai importante active ale statului – BEM. Raportul identifică drept punct de pornire a fraudei bancare atacurile raider din 2011. Preluarea ilegală a 18.5% din acțiunile BEM de către Rietel Limited, un offshore în spatele căruia se află Vlad Plahotniuc, conform CNA, a fost realizată cu ajutorul judecătorilor în baza unor pretinse împrumuturi. La scurt timp, cele 18.5% au fost transmise către altă companie offshore Lectom. Adițional, alt acționar BEM, “Sisteme Informaționale,” este controlat de Plahotniuc prin “Finpro Systems Limited.” Astfel, Plahotniuc a ajuns să controleze o pătrime din acțiunile BEM.     

    Deținerea ilegală a cotei în BEM a fost în scurt timp transferată. Vlad Plahotniuc a vândut mai multe active financiare fostului deputat și businessman Veaceslav Platon. Raportul indică un contract de vânzare a acțiunilor Victoriabank, ASITO și altor companii de către OTIV Prime Holding BV pentru 75 milioane USD. OTIV este identificată drept o companie “care ocupă un rol extrem de important în sistemul financiar construit de Vlad Plahotniuc.” Prin metode indirecte, comisia de anchetă a dedus că partea secretă a tranzacției a inclus și 28% acțiuni BEM, care nu se regăsesc în contract. 

    Astfel, companii rusești devin acționari minoritari BEM, două dintre care figurează în Laundromatul rusesc, una din cele mai mari scheme de spălare de bani globală care a facilitat transferuri între $20 și $80 miliarde dolari din Rusia prin țări ca Moldova și Letonia. Noi ordonanțe judecătorești au făcut posibil transferul acțiunilor BEM ca urmare a tranzacției secrete. În scurt timp după atacurile raider, Veaceslav Platon a obținut controlul a peste 39% din acțiunile BEM prin diverse manipulări.

    În tot acest timp în care acțiunile circulau și se consolidau, instituțiile de stat au opus rezistență atât atacurilor raider originale, cât și a apariției noilor acționari. Până în aprilie 2012, toate autoritățile statului au considerat acțiunile obținute de Vlad Plahotniuc ilicite: Ministerul Finanțelor, autoritate care exercită drepturile de acționar la BEM, Banca Națională (BNM), Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), și Consiliului Național de Stabilitate Financiară (CNSF), inclusiv Prim Ministrul Vlad Filat și organizațiile internaționale Fondul Monetar (FMI) și Banca Mondială. Nu și instanțele de judecată.

    În 2011-2012, Guvernul a avut un plan strategic privind privatizarea BEM, consultat cu FMI și BM. 

    Etapa 2. Ilan Șor preia BEM, Banca Socială and Unibank

    În anii 2012-2013, Ilan Șor a preluat controlul a trei bănci importante. Comisia pune la îndoială capacitatea lui Șor de a consolida o poziție cheie pe piața financiară de unul singur. 

    Astfel, în august 2012, toate acțiunile Unibank au fost cumpărate de noi acționari afiliați cu Șor. Conform Raportului Kroll, tranzacțiile au suferit multiple manipulări pentru a ascunde sursa banilor, dar sursa unei părți din banii folosiți pentru achiziția acțiunilor a constituit-o creditele acordate companiilor Grupului Șor. Aceste achiziții au fost realizate cu multiple încălcări, investigate de Procuratură inclusiv în cazuri ce vizează deputați în actualul Parlament. 

    În 2013, acțiunile Băncii Sociale au fost procurate în mod similar din surse ce proveneau din credite bancare și transferuri din companii offshore, afiliate cu Șor și cu Platon. 

    Tot în 2013, a urmat “un retur al tranzacției” BEM dintre Plahotniuc și Platon, facilitată prin Șor. Comisia nu a reușit să elucideze negocierile. În unele versiuni, Șor negocia din partea lui Filat, în altele, cumpărătorul era Plahotniuc. În vara 2013, cele 39% anterior controlate de Platon au fost transmise unor companii afiliate cu Șor, precum Klassika Asigurari. Potrivit lui Platon, citează raportul, cele 39% de acțiuni BEM au fost vândute cu 30 de milioane USD, dintre care 20 milioane USD au ajuns pe conturile companiilor lui Plahotniuc.   

    Urmează scenariul în care statul își pierde pachetul de control majoritar al BEM, în timp ce noii acționari recapitalizează banca, în contextul așa zisulului management defectuos prin credite neperformante, atacului mediatic financiar privind starea financiară deplorabilă a BEM, retragerii depozitelor și a conturilor majore a unor agenți economici și întreprinderi de stat cu rulaje și lichidități importante. 

    Deși Guvernul, susținut de FMI și BM, mai lupta pentru o eventuală privatizare transparentă și considera oportun să-și mențină investiția în BEM prin participarea la recapitalizare, în vara 2013 unele autorități din cadrul Guvernului și-au schimbat poziția. Fără vreo decizie oficială de cedare a pachetului de control al BEM, Guvernul nu a participat la următoarea capitalizare a BEM, propusă de acționarii minoritari, astfel pierzându-și pachetul de control în august 2013. Responsabilitatea instituțională și procedura privind cedarea pachetului de control au fost cel puțin difuze și neclare, iar acțiunile persoanelor de demnitate publică inclusiv a prim-ministrului Iurie Leancă și a ministrului Economiei Valeriu Lazăr poate fi calificată ca abuz și neglijență în serviciu.

    În timp ce instituțiile Guvernului pregăteau cedarea pachetului de control la BEM, SIS și CNA informează că recapitalizarea BEM de către acționarii minoritari, fără participarea statului, va avea loc din resursele proprii ale băncii, eliberate anterior prin credite fictive, și nu vor duce la o bună dezvoltare a băncii. Mai mult ca atât, investigația Procuraturii arată că suma prevăzută pentru recapitalizarea băncii în valoare de 50 milioane USD provine din plasamente interbancare efectuate de BEM în contul corespondent al Gazprombank din Federația Rusă.

    Etapa 3. Credite frauduloase și credite de urgență

    În timp ce instituțiile statului au acționat pe expectativă până la pierderea controlului BEM, în toamna anului 2014, autoritățile publice s-au activizat, revizuind legi și emițând hotărâri importante pentru sistemul bancar. Concomitent, în bănci aveau loc mari mișcări de capital, acordare de credite frauduloase și schimburi valutare. Luna noiembrie 2014 a fost momentul culminant al fraudei bancare, când cele trei bănci capturate au concentrat resurse financiare de aproximativ 1 miliard USD pentru sustragerea ulterioară din bănci. 

    Comisia a studiat trei câteva versiuni pentru a stabili suma totală sustrasă în frauda bancară. Conform Raportului Kroll, 1 miliard USD a fost acordat în împrumuturi noi către companiile din Grupul Șor în perioada 1-26 noiembrie 2014. Procuratura estimează această sumă la 12.5 miliarde lei. Conform BNM, băncile “falimentare” au continuat să acorde împrumuturi în valoare de 25.5 miliarde lei în perioada 7-27 noiembrie 2014.

    La 13 noiembrie 2014, Guvernul a aprobat o hotărâre secretă cu privire la garantarea creditelor de urgență în sumă de 9.5 miliarde lei, fără un anunț oficial al crizei financiare sau al pericolului apariției acesteia. Conform comisiei de anchetă, această acțiune este ilegală. Guvernul Leancă revizuise cadrul legal, astfel încât acordarea creditelor de urgență să poată avea loc rapid, în mod unilateral, excluzând Parlamentul din procesul de aprobare.

    Totodată, la ședința Executivului nu a fost discutată introducerea administrării speciale în bănci, fapt care a extins perioada tranzacțiilor potențial frauduloase până la 27-28 noiembrie, când administrarea specială a fost introdusă, cu întârziere (intenționată?). 

    În acordarea creditelor de urgență a lipsit prioritizarea clară a restituirii mijloacelor financiare (depozite ale persoanelor fizice, conturi ale companiilor sau plasamente interbancare). Majoritar, creditul de urgență a fost destinat BEM, iar BEM l-a folosit pentru a acoperi în special plasamente interbancare, doar o treime fiind folosită pentru a acoperi conturile persoanelor juridice. Doar 1% a fost folosit pentru acoperirea depozitelor persoanelor fizice. 

    Comisia parlamentară acuză conducerea Guvernului și a BNM că au acționat cel puțin cu rea credință și neglijență crasă în serviciu. 

    Daniela Bechet
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    România a depășit pragul de 4,5 milioane de doze de vaccin administrate. Peste 87 mii de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

    Peste 87 000 de români au fost vaccinați împotriva COVID în ultimele 24 de ore. România a depășit joi, 22 aprilie, pragul de 4,5 milioane de doze de vaccin administrate, transmite Digi 24. În ultimele 24 de ore…
    România a depășit pragul de 4,5 milioane de doze de vaccin administrate. Peste 87 mii de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

    Donații din diaspora pentru concentratoare de oxigen care vor ajunge la persoanele în vârstă din R. Moldova

    Mai mulți moldoveni din diaspora au inițiat o campanie de strângere a donațiilor, pentru a procura concentratoare de oxigen. Acestea ar urma să ajungă în centre medico-sociale unde rezidenți sunt persoanele vâr…
    Donații din diaspora pentru concentratoare de oxigen care vor ajunge la persoanele în vârstă din R. Moldova

    România a scos R. Moldova din „zona galbenă”. Cetățenii moldoveni nu vor trebui să stea în carantină

    România a scos R. Moldova din „zona galbenă”. Astfel, cetățenii moldoveni nu vor trebui să stea în carantină. Lista țărilor pe care România le consideră cu risc epidemiologic ridicat a fost actualizată joi, la…
    România a scos R. Moldova din „zona galbenă”. Cetățenii moldoveni nu vor trebui să stea în carantină

    Ministrul Apărării al Rusiei a promis că va retrage trupele de la frontierele Ucrainei, începând cu 23 aprilie

    Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a ordonat Statului Major General și comandanților de trupe ca, începând cu 23 aprilie, să asigure revenirea trupelor în punctele de desfășurare permanentă, scrie Novaya…
    Ministrul Apărării al Rusiei a promis că va retrage trupele de la frontierele Ucrainei, începând cu 23 aprilie

    DOC/ Peste 6 mii de doze de vaccin, administrate în ultimele 24 de ore

    Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) anunță că până astăzi, 22 aprilie, 109 899 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în R. Moldova. Dintre acestea, 6088 de doze au fos…
    DOC/ Peste 6 mii de doze de vaccin, administrate în ultimele 24 de ore