Dizabilitatea nu este un impediment pentru participarea în procesul de guvernare locală

Doar 8 persoane cu dizabilități au fost alese în funcția de consilier local la alegerile din acest an. Experții sunt îngrijorați că atât partidele politice, cât și cetățenii încă mai au prejudecăți față de persoanele cu nevoi speciale și nu le acordă încrederea de a se implica în rezolvarea problemelor comunităților locale.

Cu doi ani în urmă a fost adoptat Programul național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi pentru anii 2017-2022, prin care statul și-a asumat angajamentul că „asigură persoanelor cu dizabilități dreptul şi oportunitatea de a alege şi de a fi ales, dreptul la proceduri şi materiale de vot adecvate, accesibile şi uşor de înţeles şi de utilizat, dreptul de a-şi exprima opţiunea prin vot secret la alegeri şi referendumuri, fără intimidare”. Autoritățile însă nu se grăbesc să realizeze Programul, astfel că și la alegerile locale generale din toamna curentă, persoanele cu dizabilități au rămas subreprezentate. Astfel, doar 8 persoane cu dizabilități au fost alese în funcția de consilier local.

Poziția de consilieră locală este o provocare pentru Lilia Puzderi Cainareanu. Ea a activat în calitate de asistentă socială în satul Borogani, raionul Leova, și este convinsă că vocea femeilor, dar și a persoanelor cu dizabilități trebuie să fie auzită. „Persoanele cu dizabilități pot contribui la rezolvarea problemelor comunității, iar cel mai mare obstacol pe care îl întâmpină este stigma. Eu am avut norocul să fiu susținută de familie, dar și de colegii din partid care au avut încredere în mine și mi-au susținut intenția de a candida la funcția de consilier local”, susține ea.

Dacă pentru Lilia statutul de ales local este o provocare nouă, Valeriu Damian este deja obișnuit cu această funcție. El a fost ales consilier local în satul Cârnățeni din raionul Căușeni pentru al șaselea mandat. Valeriu afirmă că în toată această perioadă a fost o portavoce a persoanelor cu dizabilități atât din localitate, cât și din raion, iar împreună cu alți colegi a reușit să rezolve mai multe probleme ce țin de accesibilitatea instituțiilor publice din regiune. „Sunt multe persoane cu dizabilități în țară și eu îi îndemn să se implice în procesul de guvernare locală”, spune alesul local, menționând că și partidele politice ar trebui să respecte legea și să le ofere persoanelor cu dizabilități această posibilitate.

La alegerile locale din acest an doar 19 persoane cu dizabilități au candidat pentru funcția de consilier local. Potrivit raportului „Monitorizarea alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 din perspectiva incluziunii persoanelor cu dizabilități”, realizat de către expertul Victor Koroli pentru Fundația Est-Europeană din Moldova, toți acești candidați sunt cu dizabilități locomotorii, 7 dintre ei fiind utilizatori de scaun rulant. Este încurajator faptul că în acest an, 13 persoane cu dizabilități au candidat pentru prima oară la alegeri.

După o analiză a programelor electorale ale partidelor politice din perspectiva reflectării problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, autorul raportului a constatat că acest grup de persoane nu reprezintă o prioritate pentru concurenții electorali. Inaccesibilitatea secțiilor de vot rămâne o problemă restantă, pe care autoritățile publice centrale și locale nu reușesc s-o rezolve de mai mulți ani, deși mai multe persoane cu nevoi speciale, dar și organizațiile de profil au semnalat problema de nenumărate ori.

Numărul estimat al persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova (2017) este de 180,6 mii persoane, inclusiv 170 mii persoane cu drept de vot, ceea ce reprezintă 5,1% din populaţia totală.

Lilia Zaharia