Mihai Stamati, designer industrial. Cum obiectele de ceramică din Moldova au ajuns la președintele Consiliului Europei

Designul industrial – domeniul care îmbină estetica și funcționalitatea – implică proiectarea unor obiecte ce variază de la mobilier și echipamente de uz casnic până la vehicule și instalații publice. Acesta influențează direct viața oamenilor prin crearea produselor nu doar funcționale, dar și plăcute din punct de vedere estetic. 

„Designul industrial îi oferă omului toate obiectele care-l înconjoară în viața de zi cu zi, începând de la lingurile, furculițele pe care le folosește ca să mănânce și terminând cu mașina cu care se deplasează sau avionul cu care zboară”, ne împărtășește designerul industrial Mihai Stamati. Lucrările lui au fost făcute cadou de către președinția R. Moldova șefilor altor state.

„Muzica ține de ritm, și ritmul e peste tot. Fie că e artă plastică sau muzică, peste tot avem ritm”

Mihai Stamati este originar din satul Ciutești, raionul Nisporeni. Iubește arta și tot ceea ce are tangență cu aceasta. „Până să fac design, făceam și mai fac, de fapt, fotografie. Aceasta e una dintre pasiunile vechi și permanente. Muzica, domeniile artei în general, cultura sunt ocupațiile principale”, mărturisește designerul. „Muzica ține de ritm, și ritmul e peste tot. Fie că e artă plastică sau muzică, peste tot avem ritm. Și asta, cumva, e un moment de legătură care, cred eu, influențează una pe alta și, astfel, acestea funcționează foarte bine împreună”, spune designerul. 

Prețuiește autenticitatea, onestitatea și corectitudinea în oameni. „Nu-mi plac prefăcătoriile și  când zic autenticitate, mă refer la valoarea firească a omului, fără a încerca să fie sau să facă ceea ce nu este sau ceea ce nu poate face”, susține Mihai Stamati.

Pe lângă activitatea sa în domeniul designului industrial, mai este și lector la Universitatea Tehnică a Moldovei. Zice că dacă nu ar fi urmat această meserie, tot domeniul artei ar fi ales.

„Cred că aș fi bătut tobele sau aș fi cântat, nu știu. E o întrebare care m-ar pune pe gânduri și s-ar putea să nu fie prea târziu nici acum, pentru că orice domeniu are nevoie de niște împrospătări. Nu exclud, la un moment dat, să iau o întorsătură spre una dintre pasiunile celelalte pe care le am. Dar cred că dacă nu aș fi făcut design industrial, cred că tot în zona artelor aș fi rămas”, ne împărtășește designerul.

Mobilier urban, instalații de joacă pentru copii, obiecte de interior – sunt doar câteva dintre ramurile pe care le explorează acesta. „Facultatea de design, unde predau acum, a fost fondată pe la sfârșitul anilor ‘90. Eu, fiind pasionat de artele plastice, am fost îndrumat de tatăl meu să urmez facultatea de design industrial. Am realizat că aici pot materializa niște idei în obiecte reale”, relatează Mihai Stamati. 

„Fiecare dintre noi gândește cum să facă unele obiecte necesare pentru uz casnic cu propriile mâini. Iar în meseria aceasta nu doar le gândești sau ți le imaginezi, dar mai și înveți cum le-ai putea duce până la finalitate”, spune acesta. Susține că designul industrial este un domeniu vast, în care poți proiecta de la mobilier urban și casnic până la obiecte de decor și instalații artistice. „Domeniul acesta întrunește foarte multe genuri ale artei și le face să lucreze împreună astfel încât să iasă un produs complex”, este convins designerul.

Consideră că un student, un viitor designer industrial, trebuie să aibă o cultură generală bună, pasiune față de artele frumoase și să poată desena pentru a-și ilustra ideile. „La baza tuturor lucrurilor pe care le creezi stă foarte multă cunoaștere. O cultură generală este prima cheie spre reușită”, susține acesta, iar studentul trebuie să fie în „permanentă conexiune cu actualitatea, să înțeleagă tot ce se întâmplă în lume, nu doar în jurul nostru, pentru că domeniul ține foarte mult de dezvoltarea tehnologiilor, a omului în general, a nevoilor omului”, punctează Mihai Stamati.

Proiecte realizate: de la „copacul platan” la muzeu

În anii 2010 a început să colecteze jucării din lemn, denumindu-și colecția „Design dedicat copiilor”. Apoi, au urmat o serie de proiecte care au fost implementate în spațiul public din capitală: „Copacul de la bibliotecă” – o serie de bănci instalate în fața Bibliotecii Naționale, făcute din copacul platan care a fost doborât de ninsoare în 2017; colecția întreagă de mobilier urban din curtea Centrului Industriilor Creative ArtCor; spații de joacă, cum ar fi cel din scuarul Consiliului Europei; un proiect recent – „Muzeul de afară”, care presupune instalații de joacă în curtea Muzeului Național de Istorie.

„În continuare, rămâne, cumva, proiect de suflet «Copacul de la Bibliotecă», pentru că are o istorie greu de repetat în spațiu și felul în care s-a născut. A adunat foarte multă lume în jurul său și are, probabil, nu doar pentru mine, dar și pentru cei care au fost implicați în elaborarea proiectului, un loc aparte. Emoțional, cred că acest proiect ar avea o greutate mare. Aceasta nu înseamnă neapărat că le exceptează pe celelalte”, mărturisește designerul.

O serie de obiecte mici de interior au fost create în cadrul proiectului „Negru”. „E un proiect făcut în colaborare cu o dinastie de olari, ceramiști, de fapt, Zaharia și Adrian Triboi. E un proiect care ar însemna mai mult pentru mine, pentru că el a fost creat cu suportul The Institute, o platformă care promovează designul românesc”, spune Mihai Stamati. „Negru” include un set format din ceainic și 6 căni, care îmbină ceramica neagră și lemnul pe post de mâner.

„Au fost dăruite câteva seturi din partea președinției R. Moldova șefilor altor state (Austria, Slovenia, Olanda). Setul a fost cadou protocolar și din partea șefului parlamentului pentru președintele Consiliului Europei”, susține designerul industrial.

Un alt proiect pe care l-a inițiat împreună cu tatăl său, Grigore Stamati, este muzeul „Meșteșug și Design” (s. Ciutești), un spațiu care a adunat și păstrează obiecte artizanale adunate din sat.

„În 2019 am decis să le scoatem la lumină și am format acest muzeu cu ideea de a face acolo și o tabără de design, pentru că miza, de fapt, asta a fost cea mai importantă. Și în vara anului 2019 au venit la Ciutești 10 designeri și arhitecți din R. Moldova, România, au trăit acolo, s-au documentat în baza lucrărilor din muzeu și au creat lucruri noi împreună cu meșterii. Muzeul acesta este și acum, poate fi văzut, vizitat la Casa de Cultură din sat, din Ciutești”, spune Mihai Stamati. 

 „Nu ai cum să faci lucruri complexe și de serii atâta timp cât nu există o industrie capabilă să facă asta”

Pentru viitor, își dorește să crească comunitatea oamenilor care creează în domeniul designului industrial, motiv pentru care este implicat activ la facultate, ajutând studenții să  dezvolte diferite proiecte. „Mai multe posibilități locale – mă refer aici la capacități tehnologice, tot felul de mici fabricuțe, companii care să poată implementa ideile designerilor industriali. Ar fi o oază bună pentru țară, pentru că în felul acesta poate și-ar găsi mai mulți utilitatea în domeniul designului industrial”, consideră acesta.

„Dacă ne raportăm la plan mondial, internațional, evoluția a fost vertiginoasă în multe țări în secolul trecut. La noi a avut crâmpei în perioada când Moldova avea o industrie, destul de timid, dar s-au realizat multe lucruri bune. Dezvoltarea domeniului ține strict de dezvoltarea industriei. Altfel, designerii pot să creeze doar pe cont propriu, iar pe cont propriu limitările sunt mari. Nu ai cum să faci lucruri complexe și de serii atâta timp cât nu există o industrie capabilă să facă aceasta”, menționează designerul industrial Mihai Stamati.