Drogurile, la un click distanță? Ruslan Cucu șeful Direcției Antidrog a INI, la Podcast ZdCe
Cea mai mare parte a comerțului cu droguri în R. Moldova are loc online, prin intermediul platformei Telegram, cu plăți făcute în criptomonedă, susține Ruslan Cucu, șeful Direcției Antidrog a Inspectoratului Național de Investigații, invitat la Podcast ZdCe.
„În domeniul drogurilor, rețelele infracționale au emigrat toate online. E destul ca cineva să aibă un calculator, un telefon mobil mai performant și poate, de peste hotare, să dirijeze rețelele infracționale de pe teritoriul Moldovei”, a spus Ruslan Cucu.
El a subliniat că platforma Telegram nu răspunde la solicitările poliției din R. Moldova prin care se cer datele de identificare ale celor care stau în spatele grupurilor unde se comercializează droguri. Șeful Direcției Antidrog a spus că în privința Telegram sunt pregătite „măsuri mai drastice”, refuzând să ofere detalii.
Ruslan Cucu a mai spus că cea mai mare parte a drogurilor provine din afara R. Moldova și trece hotarul prin intermediul coletelor neînsoțite. Potrivit lui acestea sunt camuflate „foarte ingenios”, „în motoare electrice” sau „în conserve care sunt ambalate ca de la uzină”. Ruslan Cucu a subliniat în acest context că ar fi necesar un registru oficial al coletelor neînsoțite care ajung pe teritoriul R. Moldova.
Datele prezentate de șeful Direcției Antidrog mai arată că tot mai mulți adolescenți sunt atrași în activitatea de trafic de droguri, fiind angajați în calitate de curieri, totodată, sunt depistate mai multe cazuri de plasare a substanțelor interzise în preajma școlilor.
„Avem pe an 5-7 rețineri de curieri care anume la școli plasează drogurile. Noi ne axăm pe ei prioritar”, a spus Ruslan Cucu, precizând că drogurile pot fi plasate în adiacentul școlilor, pe o rază de 100 de metri.
O tendință care se atestă nu doar în R. Moldova, dar la nivel mondial, este expansiunea drogurilor sintetice care dau o dependență mult mai rapidă, a mai menționat șeful Direcției Antidrog din cadrul INI.
El a mai spus că activizarea din ultima perioadă a poliției se datorează unei strategii comune cu Procuratura Generală, Serviciul Vamal și alte instituții și unei campanii de comunicare pe acest subiect.
— Suntem deja la final de an. Câte infracțiuni legate de comercializarea și consumul de droguri au reușit să depisteze instituțiile responsabile?
— Anul trecut au fost depistate în total 1075 de infracțiuni din domeniul drogurilor. Anul acesta, până în acest moment, avem 1200 de infracțiuni depistate. Dar asta se datorează și faptului că s-a intensificat activitatea poliției, mai ales în raioane. Nu toate aceste dosare sunt pentru realizare de droguri. O bună parte sunt pentru păstrare sau consum. Dar cei din raioane nu pot documenta în așa mod cum documentăm noi la nivelul central. Noi, Direcția antidrog, suntem o instituție specializată, adică noi tot timpul ne uităm pe modalitățile traficanților și începem să înțelegem modalitățile lor, să facem diferite cursuri, traininguri, schimb de experiențe cu diferite țări, pentru a putea documenta și a avea succes la documentarea acestor infracțiuni.
Când a început războiul, au început să fie transportate drogurile din Ucraina spre Republica Moldova. Atunci, primul lucru pe care l-am făcut noi: am intensificat controalele și monitorizarea frontierei cu Ucraina, deoarece noi foarte bine înțelegem că Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră nu au suficiente aparate ca să verifice orice colet care trece frontiera. Iar noi, prin informații, prin metodele noastre, am început a documenta partea cu Ucraina. Dar avem și droguri sintetice care provin din Uniunea Europeană: Polonia, Ungaria, Spania. Spre exemplu, în Polonia și Ungaria, sunt toți cetățeni ai Ucrainei care au amplasat laboratoare de droguri.
— Cum ajung aceste droguri pe teritoriul Republicii Moldova?
— Practic, 80–90% ajung prin colete neînsoțite, prin microbuzele care duc pasageri în Uniunea Europeană, care duc pasageri și colete în Ucraina. Foarte multe rețineri le avem legate de colete neînsoțite, fapt pentru care s-a propus și crearea unui registru electronic, unde să fie înregistrate toate coletele.
— Cum le camuflează de obicei?
— Foarte ingenios, aș spune. Avem camuflate în motoare electrice care vin din Ucraina, în conserve care sunt ambalate ca de la uzină. Serviciul Vamal, Poliția de frontieră uneori nu pot să-și dea seama că sunt droguri ascunse.
— Există o estimare legată de cantitatea drogurilor care ajunge pe teritoriul Republicii Moldova pe parcursul unui an?
— În 2024 au fost scoase din circuit și deja procesate 130 kg de droguri, în sumă de aproximativ 52 de milioane de lei. În 2025, deja avem 165 de kg de droguri scoase din circuit și procesate. Multe încă nu au trecut expertiza, așteaptă, pentru că e un volum mare de lucru la Centrul tehnic criminalistic. Valoarea acestora este de aproximativ 96 de milioane de lei. Este o creștere. Anul acesta avem multe rețineri cu cantități mari de droguri.
— Există rețele coordonate de distribuire a drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova?
— Putem să le spunem rețele la magazinele online. Într-un magazin online poate să activeze, cu tot cu liderul și cu toate structurile, în jur de 30–40 persoane. Mai nou, noi avem documentată o rețea, o organizație criminală, unde sunt implicate mai multe persoane, dirijată din Uniunea Europeană de către cetățeni ai R. Moldova și ai Ucrainei. O parte dintre ei au fost arestați. Se mai desfășoară unele acțiuni în privința lor. Ei, practic, ocupau în jur de 40% din piața online a Moldovei. Și nu numai a Moldovei, erau implicați și în Ucraina, și în Polonia.
Deci, în domeniul drogurilor, rețelele infracționale au emigrat toate online. Iar platforma Telegram practic nu răspunde la interpelările noastre, să-i identificăm cine sunt.
— Există grupuri de Telegram unde se comercializează droguri, să înțeleg? Acolo cum ajunge lumea? Nu sunt închise, secrete?
— Din păcate, ele nu sunt secrete. Sunt deschise. De asta poate și avem o creștere mai mare de consumatori de droguri. Practic, este acces la orice vârstă, e suficient să ai telefon și internet. Dar pe Telegram se săvârșesc mult mai multe infracțiuni decât drogurile, începând de la vânzarea de armament, vânzări de persoane, vânzări de bani falși. Dar planificăm niște măsuri mai drastice. Acest Telegram cred că la mulți le-a stricat viața.
— Ce-ar trebui să știe părinții, profesorii în legătură cu faptul că unii copii ajung în zona de risc pentru consumul de droguri? Cum ar trebui să procedeze atunci când află sau dacă au niște bănuieli legate de faptul că cineva din apropiații lor consumă?
— Mai întâi de toate, vreau să spun că la fel s-a propus modificarea legislației, ca să fie sancționate persoanele cu funcții de răspundere din instituțiile de învățământ pentru faptul că nu raportează consumul de droguri. Până acum, mulți profesori sau părinți cunoșteau că elevii sau copiii lor consumă droguri și nu au raportat la poliție. Acum s-a propus să fie introdusă și această sancțiune pentru neraportarea acestor cazuri. Ar urma să fie obligați să raporteze la poliție orice caz de consum de droguri în școală.
Totodată, ce le-aș spune la părinți? Cred că ar trebui să atragă atenția deosebită la copii, în primul rând, la cercul de persoane în care se află. Dacă au posibilitate, să discute cu un medic psiholog, narcolog, să le explice ce schimbări apar la copii după ce consumă droguri, ca să poată la prima etapă să stabilească dacă începe a consuma droguri. Este mult mai ușor la prima etapă să-l scoată din zona de risc decât peste un an, când nu-l mai poate scoate din zona de risc și poate să nimerească și în zona noastră deja. E obligatoriu, dacă au văzut că se întâmplă consumul de droguri, să se adreseze la un medic, să-l ducă pe consumator la un centru de tratament.
— Există niște semne, niște simptome la care ar trebui de atras atenția în cazul unui adolescent, de exemplu, care a început să consume droguri? Ce ar trebui să observe un părinte?
— La diferite tipuri de droguri comportamentele sunt diferite. Dar de ce am spus că părinții și profesorii trebuie să atragă atenție? Spre exemplu, eu n-am să pot să spun că cineva e consumator sau nu e consumator, deoarece am nevoie de o perioadă mai lungă să văd cum se schimbă acțiunile lui în fiecare zi. Dar părintele îl vede în fiecare zi. Și-l vede că vine normal, zâmbind, se ocupă, face lecții. Dacă vede că el nu vrea să facă lecții, nu zâmbește și tot timpul așteaptă la telefon să-l sune cineva, aici trebuie să-i dea de bănuială. Și profesorul observă comportamentul elevului. De exemplu, nu este atent. A fost atent și nu mai este atent. Nu se gândește la nimic. Lui îi este indiferent ce-o să fie azi. Aceasta este o schimbare la el și trebuie să dea de bănuit. Și ar putea să-l trimită la psihologul școlii, să încerce să afle care este cauza unei schimbări radicale. Este vorba de schimbări bruște în comportament, dar ca să le vezi, trebuie să cunoști persoana de o perioadă mai lungă. Părinții și profesorii sunt cei care pot să vadă lucrurile acestea.
