• „Secretele” DNA (Interviu cu Laura Codruța Kovesi)

    „Secretele” DNA (Interviu cu Laura Codruța Kovesi)
    de
    16 noiembrie 2015 | 07:52

    Interviu cu Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie

    — Sunteţi mulţumită de activitatea DNA?

    — Da, cel puţin de ultimii doi ani şi ceva, de când conduc această instituţie, pot spune că sunt mulţumită de modul în care evoluează activitatea DNA.

    DATE BIOGRAFICE
    Născută la 15 mai 1973, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna
    mai 2013, numită procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie
    2012—2013 – ministru-consilier, Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană
    2006—2012 – Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (procuror general al României)
    2006—Procuror-şef al Biroului Teritorial Sibiu – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
    2004—2006 – Procuror la Biroul Teritorial Sibiu – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
    1995, 2004 – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul şi Judecătoria Sibiu, procuror-şef al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu
     2012 – Ordinul Naţional „Steaua României”

    — Care este secretul acestei instituţii? Pentru că, în R. Moldova, şi cred că nu doar în R. Moldova, DNA este o instituţie apreciată pentru rezultatele activităţii sale.

    — Cred că sunt trei premise importante atunci când vorbim despre investigarea faptelor de corupţie de la nivel înalt. În primul rând, independenţa procurorilor şi stabilitatea lor în funcţie. În al doilea rând, asigurarea resurselor umane şi materiale necesare pentru a efectua aceste investigaţii şi, nu în ultimul rând, instrumentele legislative pe care procurorii le au la îndemână şi asigurarea unor tehnici moderne de investigaţie. Din perspectiva DNA, pot să spun că a fost o evoluţie în timp. Din 2005, de la înfiinţare, în fiecare an activitatea DNA s-a îmbunătăţit. Procurorii din DNA sunt procurori profesionişti, care au curaj şi care îşi asumă foarte bine independenţa, nu au temeri şi nu cedează presiunilor publice, atunci când sunt. Lucrăm pe priorităţi, pe care le stabilim, şi încercăm să alocăm resurse acolo unde vedem că e necesar şi spre domeniile importante din punctul nostru de vedere. Cred că este o activitate constantă, care s-a menţinut în ultimii ani, iar faptul că, de-a lungul timpului, prin rezultatele obţinute, DNA a cucerit încrederea oamenilor este extrem de important pentru noi.

    — Vorbiţi de procurori independenţi, care-şi fac onest meseria. Cum pot fi găsiţi asemenea procurori? Cum au fost ei selectaţi în România?

    — Plecăm de la premisa că cei care lucrează în sistemul justiţiei sunt corecţi. Vorbesc la general, pentru că, desigur, sunt şi excepţii. În România, independenţa şi stabilitatea sunt garantate prin lege, dar este foarte important cum îşi asumă această independenţă şi alege să şi-o exercite fiecare magistrat. Din păcate, au fost şi în DNA, şi în alte structuri de parchet, birouri ale judecătorilor situaţii în care magistraţii au fost implicaţi în legături cu politicieni sau oameni de afaceri, cel puţin aşa cum a rezultat din unele dosare investigate de-a lungul timpului. Procurorii care activează la DNA sunt selectaţi în baza unui interviu, dacă au o vechime minimă în sistem de şase ani. După asta, trec un interviu profesional, în care se pun întrebări despre legile importante cu care lucrăm. De menţionat că din comisie face parte şi un psiholog, care urmăreşte din punct de vedere al rezistenţei la stres, al modului cu care procurorul comunică anumite puncte, după care, procurorii selectaţi sunt numiţi la DNA prin ordinul procurorului-şef, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. E important că toţi cei numiţi la DNA îşi conştientizează perfect rolul pe care îl au. Din păcate, şi în cadrul DNA au fost situaţii în care unii angajaţi au fost suspectaţi de acte de corupţie. De exemplu, în 2013 am investigat şi am trimis în judecată un procuror-şef al DNA. Acest fapt ne arată că nu alegem oamenii pe care-i investigăm, ci, în primul rând, suntem atenţi la cei care lucrează în propriul sistem. Pe de altă parte, faptul că, de-a lungul timpului, au fost investigate persoane care au deţinut funcţii importante în stat au dat dreptate procurorilor. Faptul că li s-a garantat independenţa, că nimeni n-a intervenit, că nimeni n-a fost sancţionat pentru simplul fapt că a redeschis o anchetă, că a investigat o anume persoană sau că a dat o anume soluţie a conferit suficientă garanţie celor care lucrează la DNA. E important şi modul în care se lucrează în instituţie. Aici încercăm să constituim o echipă care crede în aceleaşi lucruri, or, şi asta e foarte important. Majoritatea procurorilor din DNA sunt cam de o vârstă şi au o vechime similară în sistem. Majoritatea cred că, într-adevăr, prin munca lor, pot schimba România. Pot schimba mentalităţi, pot reduce fenomenul corupţiei şi pot să facă ceva bun pentru această ţară.

    — Şi salariul este unul motivant, care le permite să ducă un trai decent.

    — Da, dar nu întotdeauna un salariu mai mare îţi garantează că oamenii vor fi corecţi şi nu vor comite fapte de corupţie. Procurorii din DNA au un salariu mai mare decât cei de la un parchet local, dar au aceleaşi salarii ca cei din Parchetul General sau ca cei de la Direcţia Investigare a Crimei Organizate şi Terorism.

    — Dar mai mari decât ale celorlalţi bugetari.

    — Da, salarii puţin mai mari decât ale altor bugetari, dar nu ştiu exact dacă mult mai mari sau nu foarte mari, pentru că nu ştiu cât câştigă ceilalţi bugetari. Într-adevăr, trebuie asigurat un salariu care să-ţi permită un nivel de trai decent. Însă cu toate acestea, chiar dacă salariile au fost majorate în sistem, au fost situaţii în care magistraţii au continuat să comită fapte de corupţie. De exemplu, în ultimii 5 ani, avem peste 115 magistraţi trimişi în judecată pentru corupţie. Dintre aceştia, 66 au şi fost condamnaţi, celelalte cazuri fiind în proces de soluţionare. Au fost magistraţi care, deşi aveau venituri destul de mari, raportat la veniturile celorlalte persoane din societate, au luat mită, sume destul de mici. Deci, simplul fapt că ai un salariu mare nu este o garanţie suficientă că o să ai un sistem de salariaţi foarte corect. Un salariu mare trebuie dublat şi de alte măsuri, poate măsuri preventive, poate o integritate mai accentuată în rândul colectivului.

    — În R. Moldova au fost majorate salariile judecătorilor. Dar, mulţi din vechiul sistem au rămas. Credeţi că un om deprins să ia mită poate deveni incoruptibil dacă i s-a majorat salariul?

    — E dificil de spus. Mărirea salariilor poate contribui la reducerea corupţiei într-un sistem, dar nu este suficient. Ar trebui întreprinse şi alte lucruri. De exemplu, selectarea personalului pe criterii de profesionism, promovarea pe criterii de profesionism, evaluarea personalului la intervale de timp fixe, o dată, de două ori pe an, sau o dată la doi ani.

    — DNA lucrează şi cu experţi pe domenii, foarte importanţi în multe dosare, or, un procuror nu poate cunoaşte absolut totul în orice domeniu. Cum s-a ajuns ca aceşti experţi să fie cooptaţi?

    — E foarte important să ai un corp de specialişti în cadrul instituţiei. Procurorii apelează la ei atunci când au nevoie să fie lămurite anumite aspecte de natură economică, financiară… Avem dosare pe spălare de bani, achiziţii publice, unde e nevoie de cunoştinţe speciale. La fondarea DNA, ca urmare a dorinţei României de a adera la UE, acesta a fost conceptul pe care s-a mers de la început. A fost un concept nou pentru sistem, care, iată, a devenit o reţetă de succes. Desigur, documentele pe care specialiştii le întocmesc pot constitui acte de probă în dosare, ceea ce este foarte important, dar cel mai important şi aici e modul în care selectezi aceşti specialişti. Ei trebuie să treacă un examen pentru a ajunge la DNA.

    543-kovesi2— Cine sunt oamenii care, cel mai des, furnizează informaţii către DNA?

    — Peste 90% din dosarele noastre sunt deschise ca urmare a unor sesizări venite de la persoane fizice sau juridice.

    — Aceste persoane, care vin şi denunţă, sunt protejate cumva?

    — Da, avem şi posibilitatea de a proteja identitatea unor persoane care vin să denunţe fapte de corupţie, şi de multe ori se şi întâmplă acest lucru.

    — Cum a trecut DNA de la dosare mici, cu medici sau profesori, la dosare mari, cu miniştri, deputaţi, premieri?

    — O premisă importantă a fost stabilirea competenţelor legale. Competenţa DNA vizează fapte de corupţie dacă suma care face obiectul faptelor de corupţie e de peste 10 mii de euro sau dacă, indiferent de sumă, fapta e comisă de o persoană care deţine o funcţie importantă, ministru, parlamentar, procuror, judecător sau şef de instituţie publică. Aceasta a fost o primă premisă, dar este important că procurorii îşi stabilesc priorităţi în activitatea lor şi abordează domenii prioritare. În fiecare an, stabilim domeniile prioritare pentru DNA. Bunăoară, în acest an, pentru noi a fost prioritară combaterea corupţiei în administrarea publică locală şi centrală, în sistemul de justiţie, în domeniul achiziţiilor publice şi în cel al fondurilor europene. Faptul că DNA a continuat să investigheze persoane cu funcţii importante pleacă şi de la încrederea pe care cetăţenii o au în DNA. Sunt multe persoane care au venit la DNA, denunţând fapte de corupţie comise de miniştri, de parlamentari sau de şefi de instituţii. Dacă nu ai încredere într-o instituţie, nu i te adresezi. Faptul că, în timp, DNA a fost consecventă, a arătat că aplică legea în mod egal, fără părtinire, a dus la o creştere a încrederii în ceea ce facem, astfel încât multe persoane au venit şi au denunţat. În acest an am avut, de exemplu, 14 parlamentari trimişi în judecată şi patru actuali sau foşti miniştri. Cele mai multe dosare au fost intentate în urma unor plângeri depuse de persoane fizice.

    — Parlamentarii, miniştrii au fost din diferite partide?

    — Da, în ultimii ani am investigat parlamentari şi oameni politici din aproape toate partidele din România. E important să vă spun că noi nu anchetăm politicieni pentru că ei fac politică sau pentru că aparţin unui partid politic. Noi investigăm atunci când, concomitent cu deţinerea unei funcţii în partid, deţin şi o funcţie publică. Anchetele au vizat politicieni din toate partidele, mai mari sau mai mici. De foarte multe ori au fost politicieni care au făcut denunţuri împotriva altor politicieni. Deci, nu putem fi acuzaţi că pornim anumite investigaţii doar pentru că avem ceva cu un politician anume sau cu un partid anume.

    — Asta se întâmplă pentru că DNA, dar şi alte instituţii de drept din România, au ieşit de sub control politic? Or, anterior, şi justiţia din România a fost controlată politic. Cum a reuşit ea să iasă de sub acest control?

    — În primul rând, printr-o modificare a legislaţiei, apoi pentru că au fost nişte oameni care de-a lungul timpului şi-au făcut treaba şi au demonstrat că pot fi independenţi. Poate acesta este şi meritul procurorilor DNA, că nu s-au lăsat intimidaţi nici de importanţa funcţiei pe care o avea acea persoană, nici de averea sa. De-a lungul timpului, sigur că au fost şi politicieni care au respectat şi au ajutat sistemul de justiţie să devină independent, fie că vorbim de ministrul Justiţiei sau de alte persoane importante din Parlament, care au propus legi ce au ajutat. A fost o evoluţie care s-a derulat în timp, dar este foarte important ca munca procurorilor să fie sprijinită de absolut toţi cei care deţin funcţii importante în stat.

    — Cum pot fi convinşi politicienii să lase justiţia să fie independentă?

    — În România, s-au convins cu timpul. De exemplu, niciun politician din România nu-şi permite să sune la vreun procuror din DNA, sau chiar la mine, ca procuror-şef, pentru a spune ce ar trebui făcut într-o investigaţie şi ce nu. Din păcate, sunt politicieni supăraţi din cauza investigaţiilor noastre, şi din cauza asta sunt declaraţii şi acuzaţii în public prin care se încearcă a se pune presiune, dar, răspunsul nostru cel mai credibil e să facem dosare şi să obţinem sentinţe de condamnare. În peste 90% din cazuri, noi obţinem hotărâri de condamnare. Deşi în anumite situaţii am fost acuzaţi că facem dosare politice şi că am deschis dosare pe probe inventate, hotărârile judecătoreşti definitive de condamnare au confirmat că dosarele noastre s-au bazat pe probe solide.

    — Este o cifră foarte mare, 90%, dar şi încrederea pe care oamenii o au în DNA, de peste 60%. Lucraţi cumva sub presiunea acestor cifre?

    — Noi avem presiuni de diferite tipuri. Avem presiunea termenelor care trebuie respectate, avem presiunea cererilor, cele din spaţiul public, prin care jurnaliştii încearcă să obţină cât mai multe informaţii, iar noi vrem să oferim cât mai puţine, pentru a ne proteja ancheta, este presiunea din sala de judecată, cât merge ancheta… Dar, până la urmă, rezistenţa la stres este una din condiţiile esenţiale ale procurorilor din DNA. Atunci când acţionezi corect, când administrezi probele legal şi când respecţi legea, nu ai de ce să te temi că un dosar nu este bine.

    — Vă telefonează politicienii?

    — Nu!

    — Dar dacă v-ar telefona?

    — Am spus de la început, când am fost numită în funcţia de procuror general, şi am tot repetat că, atunci când un politician îmi va telefona pentru a interveni într-un dosar, voi face public acest lucru.

    — Nici măcar prin intermediari nu au încercat să vă atragă de partea lor?

    — Nu, şi cred că a fost suficient ce am afirmat în spaţiul public. Prin atitudinea mea corectă de-a lungul timpului, cred că nimeni nici măcar nu a încercat să transmită mesaje sau să sune.

    — Dacă instituţia pe care o conduceţi dvs., DNA, ar gestiona dosare mari doar împotriva membrilor unui partid politic, ar fi ea corectă?

    — Nu vreau să vă răspund, pentru că noi investigăm pe toată lumea, indiferent de partidul din care face parte. Mi-i greu să vă răspund la această întrebare.

    — Bine, să zicem că nu e vorba despre DNA, ci despre o altă instituţie.

    — Nu fac aprecieri la alte instituţii, ci doar la cea în care lucrăm noi. Pot doar să vă spun că este important că noi am investigat politicieni din toate partidele, indiferent că au fost la putere sau în opoziţie. Sigur că, de-a lungul timpului, configuraţia politică s-a schimbat. Poate că într-un an au fost mai multe persoane dintr-un partid, pentru că acel partid era la putere şi avea mai mulţi oameni în funcţie, dar, per general, avem oameni din toate partidele. Este important şi cum deschizi anumite dosare, pe ce te bazezi atunci când le deschizi.

    — De la ce ar trebui să înceapă o ţară care vrea să lupte cu corupţia? Care ar fi primii paşi?

    — În primul rând, e nevoie de un sistem de mgistraţi, care să se bucure de independenţă şi stabilitate…

    — Deci, procurorii să fie şi ei magistraţi?

    — Da, sigur, la fel cum sunt în România. Cred că procurorii trebuie să fie magistraţi. Cred că ei trebuie să se bucure de independenţă, de stabilitate, să aibă garanţii că, atunci când deschid o anchetă împotriva unui politician, nu-i dă nimeni afară… Cred că procurorii trebuie ajutaţi cu legi care să le ofere instrumente legale pentru a investiga fapte de corupţie. Cred că trebuie să aibă suficiente resurse umane şi materiale, pentru că degeaba vrei să investighezi 5 mii de fapte de corupţie dacă ai un birou format din 3 procurori. Ar fi imposibil.

    — Cum se vede R. Moldova de la DNA? Cum o vedeţi dvs.?

    — Îmi e foarte greu să vă dau un răspuns. Am fost de câteva ori în Moldova, la anumite întâlniri profesionale, cu colegi procurori şi judecători, dar mi-e foarte greu să evaluez eficienţa unui sistem dacă nu am toate datele la dispoziţie. Pot doar să vă spun că în cadrul întâlnirilor profesionale cu procurorii şi judecătorii am aflat că există anumite impedimente, mai mult de natură legislativă, adică erau anumite dispoziţii care le limitau investigaţiile şi care îi încurcau. Am înţeles că este un proces de reformă cu privire la legi, la Codul Penal, la cel de Procedură Penală. Chiar am nimerit în mijlocul unor discuţii privind reorganizarea sistemului de procuratură din Moldova. Este greu să spui că lucrurile merg sau nu într-o direcţie bună neavând toate datele la dispoziţie.

    — Ştiu că prin luna mai trebuia să veniţi la Chişinău. De ce nu aţi mai venit?

    — Am primit o invitaţie de a veni în R. Moldova pentru o perioadă. Atunci, din cauza programului din România, nu am putut veni. Am propus o altă perioadă, după care vizita nu s-a mai realizat. Cred că căzuse şi Guvernul.

    — Aţi colaborat vreodată în vreun dosar cu Centrul Naţional Anticorupţie?

    — Am avut schimburi profesionale cu colegii din R. Moldova. Chiar şi echipe de anchete comune pe anumite cazuri. Am avut şi situaţii când colegi de-ai noştri au mers în R. Moldova la seminare. Am avut colegi de la Chişinău care au venit la DNA să vadă cum lucrăm. Avem relaţii corecte.

    — Vi s-a telefonat vreodată de la Chişinău să vi se ceară vreun sfat?

    — Nu, n-am avut asemenea discuţii.

    — Mulţi politicieni din R. Moldova au afaceri în România, multe dintre ele, probabil, la limita sau chiar în afara legii. Când se apucă DNA şi de ei?

    — Atunci când avem indicii că o persoană, pe teritoriul României, comite infracţiuni de corupţie, anchetăm. N-avem niciun fel de rezerve în a ancheta. În investigaţiile noastre avem şi cetăţeni moldoveni, şi italieni, şi turci… Vă asigur că nu avem niciun fel de reţinere, dacă acea persoană comite fapte de corupţie pe teritoriul României.

    — La Chişinău, aţi auzit probabil, se cere ca DNA să treacă Prutul. Poate DNA trece Prutul?

    — Putem trece Prutul doar pentru întâlniri profesionale cu colegii, pentru schimburi de experienţă… Desigur, dacă sunt programe prin care putem sprijini instituţional, cu opinii, cu ghiduri de bune practici şi experienţa pe care o avem, suntem deschişi. Nu putem, însă, trece graniţa pentru a face investigaţii în altă ţară, pentru că nu este permis acest lucru. Dar, repet, susţinem orice fel de formă de cooperare, prin cereri de asistenţă judiciară sau prin organizarea unor întâlniri profesionale.

    — Afirmaţia e şi în contextul Unirii R. Moldova cu România. Credeţi în Unire?

    — Depăşeşte competenţele mele. Nu aş vrea să comentez acest aspect.

    — Unii pro-ruşi din R. Moldova, anti-români declaraţi, în contextul reuşitelor DNA, au afirmat că vor deja Unirea cu România, pentru că doar aşa am putea elimina corupţia…

    — Chiar nu vreau să comentez!

    — Transmiteţi-le, vă rog, un mesaj cetăţenilor R. Moldova. Pentru că, aşa cum aţi spus, de la oameni începe practic totul.

    — Cred că, întâi de toate, toţi cetăţenii R. Moldova, dar în primul rând procurorii, ar trebui să-şi dorească şi să lupte foarte mult pentru un sistem de justiţie independent, profesionist şi responsabil în acelaşi timp. Cred că procurorii din R. Moldova trebuie să câştige încrederea cetăţenilor făcând anchete eficiente, obţinând condamnări, investigând persoane din toate zonele, indiferent că ele deţin o funcţie mai importantă sau mai puţin importantă, atunci când au indicii că se comit fapte de corupţie. Cred că sistemul de justiţie trebuie sprijinit şi ajutat atunci când începe să facă schimbări şi atunci când lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună.

    — Dar cum pot scăpa procurorii de presiunea politică?

    — Prin garanţii prevăzute de lege, prin reglementarea unui statut independent şi de stabilitate şi eliminarea prin lege a oricăror intervenţii. Dacă legea oferă aceste garanţii, urmează ca fiecare magistrat în parte să-şi asume acest rol şi să poată să-şi exercite liber şi independent meseria.

    — Vedeţi că nu procurorii sunt cei care, în ultimă instanţă, adoptă legile. Asta o fac politicienii, care nu au nevoie ca procurorii să fie independenţi.

    — Ei, să ştiţi că această problemă am avut-o şi o avem în continuare în România. La fiecare 2-3 săptămâni există câte un proiect de lege în Parlamentul României prin care se încearcă limitarea atribuţiilor şi posibilităţilor de a investiga. E important că noi, ca instituţie, am reacţionat de fiecare dată, dar în special societatea civilă şi cetăţenii. Principalul nostru aliat în lupta cu marea corupţie şi cu politicienii corupţi, care vor să ne limiteze activitatea, au fost cetăţenii. Suportul şi sprijinul lor, încrederea pe care ne-o acordă sunt extrem de importante. Dar, această încredere a fost câştigată prin rezultate, printr-o muncă extrem de consecventă, prin anchete imparţiale. Aşa am procedat noi. Nu ştiu dacă asta este valabil în oricare altă ţară din lume, dar bănuiesc că da.

    — Recent, dna Mariana Alexandru, ex-procuror DNA, a ajuns în R. Moldova, pentru a acorda asistenţă oamenilor legii de la Chişinău. Ce ne puteţi spune despre ea?

    — Dna Mariana Alexandru nu mai face parte din DNA şi, ca atare, nu vreau să comentez.

    — Aţi accepta vreodată să veniţi în vreo funcţie la Chişinău, pentru a face ce aţi făcut în România?

    — Prioritatea mea este să-mi termin mandatul la DNA, după care să evaluez dacă mai continui în această funcţie. Deci, nu vă pot răspunde în acest moment la această întrebare.

    — Dar nu spuneţi un „nu” categoric!

    — Nu, nu spun nu. A fost o posibilitate să ajung în R. Moldova, prin 2013, pe un post de consilier, doar că, între timp, a venit propunerea de a conduce DNA şi acel pas nu s-a mai realizat.

    — Vă mulţumim!

    Pentru conformitate, Victor MOŞNEAG

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Președintele turc Recep Erdogan s-a vaccinat împotriva Covid-19

    Președintele turc Recep Erdogan s-a vaccinat joi în direct împotriva Covid-19, o acțiune despre care purtătorul de cuvânt al partidului său AK a afirmat că este menită să liniștească îngrijorările cu privire la…
    Președintele turc Recep Erdogan s-a vaccinat împotriva Covid-19

    Veaceslav Ioniță: Pandemia i-a ținut pe moldoveni acasă și le-a „economisit” 1,2 miliarde lei, doar din plățile cu cardul bancar

    Pandemia din 2020 a limitat puternic posibilitatea de circulație și odihnă peste hotare a moldovenilor. Drept consecință doar achitările cu cardul bancar în 2020 în perioada aprilie-septembrie a fost cu 30% sau…
    Veaceslav Ioniță: Pandemia i-a ținut pe moldoveni acasă și le-a „economisit” 1,2 miliarde lei, doar din plățile cu cardul bancar

    DOC/ Președinta Sandu a retras membrul desemnat de Dodon în comisia care va desemna un judecător la CEDO din partea R. Moldovei

    Președinta Maia Sandu a retras din componența Comisiei pentru selectarea candidaților la funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea R. Moldova membrul desemnat de fostul șef de sta…
    DOC/ Președinta Sandu a retras membrul desemnat de Dodon în comisia care va desemna un judecător la CEDO din partea R. Moldovei

    O asistentă medicală din Hâncești a fost răpusă de COVID – 19

    O asistentă medicală din Hâncești a fost răpusă de COVID – 19. Este vorba de Vera Romașcu. Anunțul a făcut de Spitalul Raional Hîncești „Cu profundă îndurerare anunțăm trecerea în neființă a colegei noastre, VE…
    O asistentă medicală din Hâncești a fost răpusă de COVID – 19

    Alte 741 cazuri de COVID-19, înregistrate în R. Moldova. 18 persoane au decedat în urma complicațiilor

    Alte 741 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în R. Moldova. Din numărul total de cazuri, 2 cazuri sunt de import (Cehia-1, România-1). Numărul total de teste efectuate astăzi este 3.44…
    Alte 741 cazuri de COVID-19, înregistrate în R. Moldova. 18 persoane au decedat în urma complicațiilor