• Lupii vin când oamenii pleacă

    Lupii vin când oamenii pleacă
    de
    29 decembrie 2011 | 16:32

    Martin Wyss, şeful Misiunii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) la Chişinău, la final de mandat

     

    — Sunteţi aici de 7 ani, cum este să petreci 7 ani de viaţă în Moldova?

    — În ultimii 7 ani s-au produs foarte multe evenimente unice pentru Moldova, care, desigur, au afectat şi viaţa mea. Am petrecut aici chiar şi cele 7 aniversări ale mele şi de la un an la altul am văzut schimbarea. Deşi oamenii din Moldova sunt deschişi, şi petrecerile alături de ei au un farmec special, dacă privesc înapoi la acele festivităţi – descopăr un element trist: în fiecare an din echipa noastră a plecat cineva valoros. E ca un portret de familie, în care, după 7 ani, priveşti feţele lor şi vezi că unii au plecat în Canada, Olanda, Filipine, Kenya, SUA, Italia, Belgia.
    Acest exerciţiu îl poate face orice familie sau orice clasă din Moldova, privind fotografiile de acum un deceniu şi descoperind câţi au emigrat. Vreau să spun că aceasta este cea mai mare problemă cu care se confruntă Moldova acum. Nu doar pentru că am lucrat în domeniul migraţiei, ci pentru că Moldova necesită eforturi imediate pentru a stopa pierderea de cetăţeni. Îmi pare foarte rău că acest fenomen nu este conştientizat până la capăt şi că cetăţenii tineri, cu studii şi experienţă, pregătiţi complet ca să contribuie la dezvoltarea societăţii –  pleacă în ţări care poate nu au atât de mult nevoie de ei precum are nevoie Moldova.

    — Dar are Moldova cu adevărat nevoie de ei?

    — Absolut, în orice domeniu, Moldova are nevoie în primul rând de oameni. Chiar şi de cei care nu lucrează, e nevoie de ei ca şi consumatori, ca şi plătitori de taxe, ca şi persoane care pot contribui cu idei, gânduri, critici. E nevoie de oameni care să îşi asume riscurile acestei existenţe, dar să contribuie la dezvoltarea Moldovei.

    — De ce, atunci, exodul nu a fost oprit mai devreme? De ce o ţară care are nevoie de oameni nu îi ţine aproape?

    — Eu consider că exodul nu este suficient de bine documentat. Foarte  mulţi oameni vorbesc despre aceasta, dar nu pătrund în esenţă, nu fiecare poate înţelege cât este de importantă această problemă pentru cetăţeni şi pentru imaginea ţarii. Este clar că dezvoltarea statului R. Moldova este foarte lentă, inclusiv din cauza migrării oamenilor, a lipsei unei mase critice de cetăţeni.

    Împreună cu un grup de persoane care fac parte din corpurile diplomatice acreditate la Chişinău, care susţin numeroase proiecte pentru dezvoltarea R. Moldova, oferind resurse financiare impunătoare, am analizat efectul acestor acţiuni. Da, proiecte există, acţiuni se întreprind, sursele financiare sunt alocate, dar la final – succesul nu e garantat. Ba chiar uneori se înregistrează un regres. Se constată că nu există oameni care ar prelua aceste proiecte şi iniţiative ca să le ducă mai departe.

    Dacă privim la actualităţile din Moldova, constatăm că aici sunt suficienţi analişti politici în stare să studieze şi să descrie orice milimetru de acţiuni ale liderilor politici, publicând editoriale foarte bune, dar ce se întâmplă în afara acestui grup politico-editorial?

    Cine e în stare să se preocupe cu aceeaşi însufleţire de dezvoltarea economică, de situaţia  sistemului educaţional, de stoparea traficului de persoane şi a migraţiei, precum şi de menţinerea legăturii cu diaspora pentru a atrage idei, proiecte şi iniţiative?

    E o problemă care trebuie pusă în discuţie înainte ca reţetele succeselor Moldovei să vină doar din oficiile de la Washington, New York, Geneva, Viena şi Paris – capitalele instituţiilor internaţionale.

    — Are Moldova capacitatea să acopere cu analişti şi specialişti alte domenii decât cel politic?

    — Instituţiile străine cu care am avut un mare privilegiu să colaborez aici pentru o perioadă de şapte ani au avut, probabil, în această perioadă, în comparaţie cu şapte ani în urmă, de zece ori mai multe proiecte şi programe şi de cincizeci de ori mai mulţi bani de investit, dar capacitatea partenerilor locali după tot acest efort nu s-a extins, ci s-a redus. Toate instituţiile publice au suferit această pierdere – nu au capacitate de acţiune, chiar dacă se fac investiţii enorme.

    — Sunt oare cunoscute în Moldova adevăratele dimensiuni ale migraţiei?

    — Există date oferite de Biroul Naţional de Statistică, de compania “Registru”. Dar datele sunt aşa cum sunt – fără cifre confirmate privind populaţia Transnistriei, sau cu un număr mare de persoane înscrise în registru ca “plecate temporar”. În scurt timp Moldova urmează să efectueze un nou recensământ, când, probabil, datele colectate vor fi mai exacte. Totuşi, eu cred că trebuie să privim şi la datele cantitative ale problemei, nu doar la cele calitative. Migraţia nu înseamnă doar numărul celor plecaţi sau rămaşi, analiza migraţiei înseamnă analiza cauzelor, dar şi acţiuni şi reforme; haideţi să ne focusăm pe reforme, pe perfecţionarea legislaţiei, pe asigurarea transparenţei, reducerea corupţiei, promovarea unui mediu mai sănătos, a unui sistem educaţional mai bun, şi, în mod cert, pe o creştere a dezvoltării economice.

    — Ce sector a pierdut cel mai mult?

    — Eu plec acum din Moldova şi pot spune foarte multe. Sunt afectate, în particular, resursele umane din sectorul guvernamental. Chiar dacă s-au investit milioane pentru creşterea capacităţii instituţionale, chiar dacă donatorii externi au oferit training şi echipamente, se pare că efectul nu a fost cel scontat, căci oamenii cu pregătire bună au plecat. Astfel, Moldova rămâne fără specialişti în diverse domenii, inclusiv în sectorul guvernamental.

    În sectorul public, unde e vorba de medici, profesori, instituţiile de stat nu pot atrage, din păcate, forţele de muncă cu un salariu motivant, ceea ce favorizează plecarea unor specialişti deja pregătiţi. Din cauza migraţiei s-a erodat capacitatea de competiţie.

    Sunt sectoare guvernamentale unde au rămas doar oameni fără experienţă, care nu au memorie instituţională, şi confuzia e tot mai mare. Ajungem la o limită când investiţiile nu mai au sens, nu mai sunt oameni, doar instituţii care înghit banii, cu resurse umane insuficiente ca să asigure o dezvoltare durabilă.

    În sectorul privat este puţin mai simplu, căci oamenii de business vor face ceva întotdeauna ca să îşi menţină oamenii, dar în sectorul guvernamental se simte o capacitate redusă.

    Sunt curios să ştiu unde va fi Moldova în 2020, vreau să se producă schimbările necesare care să o transforme într-o ţară în care se poate trăi cu adevărat, o ţară vie, modernă, cu locuri de muncă, cu rute aeriene ieftine, cu drumuri. Actualmente, unicul loc cu o creştere sesizabilă este Chişinăul, iar satele se golesc şi devin tot mai pustii.

    — În anul 2000 toată lumea suferea din cauza regimului comunist, a lipsei de  democraţie, când oamenii nu se simţeau liberi. Din 2009 ar fi trebuit ca oamenii să se simtă mai siguri şi să nu mai emigreze?

    — Da, migraţia pare să continue, şi dacă privim atent, deja nu mai pleacă persoanele sărace, cele care nu se puteau întreţine aici. Pleacă chiar şi cei care au casă, maşină, poate şi un loc de muncă. Aceştia nu pleacă din cauza sărăciei, ci pentru că sunt în căutarea unei perspective mai bune. Foarte multe familii tinere pleacă în Canada pentru un viitor mai prosper. Nu putem continua să mai pierdem oameni, în special pe cei care pot contribui la dezvoltarea ţării. Vreau să văd o creştere aici, dar creşterea economică nu  poate avea loc fără oameni. Am zis deja într-un interviu anterior despre acest tsunami lent – migraţia din Moldova, care trebuie oprit.

    — Ce i-ar face pe oameni să nu mai plece?

    — Sigur, este în conformitate cu drepturile omului ca fiecare să poată pleca în căutarea unui loc de trai mai bun. Oamenii au nevoie de locuri de muncă bine plătite, ca copiii lor să ducă un mod de viaţă mai bun, de un sistem educaţional şi de sănătate adecvat, şi dacă nu pot beneficia de toate astea – pleacă. Da, fiecare trebuie să fie patriot al ţării sale, dar şi ţara trebuie să facă ceva ca să îşi poată reîntoarce cetăţenii plecaţi.

    — La trecerea celor 7 ani aţi descoperit şi unele atracţii turistice în Moldova?

    — Da, am descoperit locuri de o frumuseţe rară, unde aş vrea să ajungă turiştii străini veniţi în Moldova. Există mai multe categorii de turişti, există categoria turiştilor tineri şi dinamici, care doresc să cunoască acest stat, cultura sa. Sunt turişti în căutare de aventuri sau de comunicare cu natura. De ei este nevoie aici.

    Cred că Moldova trebuie să dezvolte nişte rute turistice regionale sau transfrontaliere, care ar include zonele de circulaţie turistică Odesa, Bugeac, Iaşi, Cernăuţi. La gara Vilcovo, de exemplu,  au rute cu destinaţii naţionale – Odesa, Ismail, iar singura destinaţie internaţională este Chişinău. La fel şi în direcţia Cernăuţi – pot fi făcute vizite regionale, dar să existe o deschidere, inclusiv a hotarelor.

    Luaţi, de exemplu, lunca râului Nistru. Toată lumea ştie de Vadul lui Vodă, dar puţini cunosc un sector fantastic din preajma acestei staţiuni. E minunat să pleci dimineaţa spre Nistru pe porţiunea dintre Mălăieşti, Corjova şi Dubăsarii Vechi – e cea mai fantastică porţiune de natură pe care o poţi vedea în zona Nistrului. Acum doar pescarii merg încolo, turiştii nu o cunosc. Am găsit locuri minunate şi în preajma lacului Costeşti, mai ales dacă o iei spre Hânceşti, la stânga, prin Sociteni. Poţi merge încolo chiar cu un Jiguli vechi, dar descoperi peisaje minunate cu fântâni şi cu o vedere fantastică spre lacul Costeşti la doar 30 de minute de drum de la Chişinău.

    — Locuri frumoase mai sunt, infrastructura însă e foarte proastă, inclusiv drumurile, dar şi alte necesităţi, cum ar fi chiar wc-urile publice. De ce ar trebui turiştii străini să vină la aşa condiţii?

    — Pentru că există şi beneficii. Vinul de casă în Moldova există, şi asta înseamnă tradiţii vii, care au fost păstrate de sute de ani. Oamenii ţin beciuri, în care au butoiul cu vin, putina cu brânză făcută în gospodăria lor, legume şi fructe. Trebuie doar să fie promovat acest sector de turism, oamenii trebuie atraşi, inclusiv foştii emigranţi.
    Remitenţele nu vor veni veşnic în Moldova. Remitenţele sunt simbolul solidarităţii intrafamiliale. Dar în momentul în care bunica a decedat aici, sau copiii au plecat din Moldova la părinţii lor în Italia, fluxul de remitenţe s-a oprit în acest caz particular.

    — Studiile sociologice arată că cei care au plecat din ţară şi nu revin în primii 5-7 ani au tendinţa să se stabilească în ţara-gazdă. Cum am putea să îi atragem?

    — Migraţia nu poate fi stopată, însă trebuie dezvoltată migraţia sezonieră, care le permite oamenilor să plece pentru o perioadă, să muncească pentru a-şi rezolva o anumită problemă, după care să revină şi să aibă acasă posibilităţi de investiţii şi de dezvoltare. Plecarea familiilor tinere în Canada înseamnă de fapt abandon, plecare pentru totdeauna. Migraţia spre Rusia sau Europa poate purta un caracter sezonier, oamenii ar avea suficiente posibilităţi să revină. Iniţial, migranţii pleacă să acumuleze bani ca să-şi termine casa, să plătească studiile, să-şi cumpere maşină. Apoi revin, dar dacă în această perioadă aici nu au loc schimbări în mai bine – ei pleacă definitiv, şi îşi atrag şi restul familiei acolo unde sunt mai multe oportunităţi.

    — Cunoaşte istoria exemple similare de exod masiv?

    — Multe ţări s-au confruntat cu asemenea fenomene. Chiar şi în Ucraina sau în zona Moldovei din România s-a văzut o migraţie masivă a cetăţenilor. Numai că aceste ţări sunt mai mari şi au un număr general de populaţie mai mare. Ca teritoriu şi populaţie, Moldova e comparabilă cu Armenia. Şi Armenia a pierdut mulţi cetăţeni, dar are o enormă şi bogată diasporă, comparabilă cu cea a evreilor. Capitala Erevan este refăcută acum cu banii diasporei.

    Diaspora moldovenească e nouă, dar va creşte şi va prinde la puteri. Până atunci, însă, nu e timp de pierdut. Instituţiile Guvernului trebuie să procedeze la o trezire la realitate, care, chiar dacă e dureroasă, e foarte necesară. Guvernul ar putea deschide o competiţie internaţională pentru bunii specialişti moldoveni plecaţi în străinătate, ei trebuie motivaţi să vină cu idei de proiecte privind eradicarea corupţiei, sărăciei, stoparea migraţiei – să fie identificate persoane care au cunoştinţe, capacităţi şi să fie atrase la soluţionarea problemelor de acasă.

    — Liberalizarea regimului de vize ce efect va avea asupra migraţiei?

    — Ministerul de Externe de la Chişinău a desfăşurat o activitate foarte bună în acest an pe arena internaţională şi progresele sunt vizibile. În acelaşi timp, redobândirea cetăţeniei române se face în tempouri mai rapide. În oficiul nostru cred că mai mult de jumătate dintre angajaţi deţin paşapoarte româneşti. Dacă procedurile se vor desfăşura la fel de repede, s-ar putea ca liberalizarea regimului de vize să nu mai fie de mare folos, pentru că cei care au nevoie să plece şi-au luat deja cetăţenia.

    Eu nu cred că aceste două acţiuni care oferă cetăţenilor R. Moldova posibilitatea de a pleca sunt decisive. S-a demonstrat deja că hotarele transparente aduc doar beneficii. Ce s-a schimbat în rău din momentul în care a fost eliminată sârma ghimpată de la Prut? S-a schimbat doar în bine dialogul moldo-român, au fost eliminate tensiunile din anii trecuţi.

    — În ultimul timp se discută foarte mult despre revenirea lupilor, problema fiind exploatată ca o ameninţare din partea României.

    — Sunt un zoolog amator. Ştiam că zona Dobrogei şi a Bugeacului e locul de migraţie al lupilor şi chiar al şacalilor. Dar lupii nu vin oriunde, ei vin acolo de unde pleacă oamenii. Satele sunt tot mai pustii, şi aceste locuri sunt ocupate câte puţin de păsări şi animale sălbatice. Sunt ca o metaforă dureroasă, dar se pare că aşa este – acolo de unde pleacă oameni, vin lupii.

    Am discutat cu specialiştii de la Moldsilva şi ei au confirmat revenirea lupilor, chiar şi a şacalilor. Am văzut şi eu unul la Sociteni. Autorităţile trebuie să ţină cont şi de asta, de faptul că în zonele abandonate e bine să revină oamenii, să vină turiştii, pentru că merită.  Pentru mine, după 7 ani de activitate în Moldova, Chişinăul rămâne cel mai sigur loc de trai din viaţa mea, e locul unde e simplu să trăieşti. Trebuie să îi motivăm pe cei care pleacă să se întoarcă, pe cei care sunt – să rămână, iar pe cei care nu au fost niciodată aici – să vină.

    — Vă mulţumim.

    Pentru conformitate, Alina RADU
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Deputați PAS, după ce PSRM a cerut demisia președintei Sandu: „Beţi ceai şi vă vaccinaţi. De anticipate nu scăpați”

    Socialiștii sunt îndemnați să bea ceai și să se vaccineze, după ce au cerut demisia președintei Maia Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate. „După comunicatul PSRM de azi, nu poți decât să co…
    Deputați PAS, după ce PSRM a cerut demisia președintei Sandu: „Beţi ceai şi vă vaccinaţi. De anticipate nu scăpați”

    Infectarea lucrătorilor medicali cu COVID-19 a scăzut cu 75%, odată cu inițierea campaniei de vaccinare

    Infectarea lucrătorilor medicali din R. Moldova cu noul tip de coronavirus a scăzut cu 75% în rândul lucrătorilor medicali, odată cu inițierea campaniei de vaccinare, conform datelor Ministerului Sănătății, Mun…
    Infectarea lucrătorilor medicali cu COVID-19 a scăzut cu 75%, odată cu inițierea campaniei de vaccinare

    FOTO/ Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit la Vadul lui Vodă

    Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit duminică în apropierea aerodromului de la Vadul lui Vodă. Două echipaje de pompieri și o ambulanță au intervenit. În avionul de mici dimensiuni se aflau două persoane,…
    FOTO/ Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit la Vadul lui Vodă

    PSRM cere demisia președintei Maia Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate

    Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) cere demisia președintei Maia Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate. Solicitarea PSRM se regăsește în declarația adoptată duminică în cadrul ședin…
    PSRM cere demisia președintei Maia Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate

    Colaci de la Corjeuți, copți la Paris

    Colacul este un simbol al recunoștinței, oferit nanilor la botez, la nuntă sau împodobind toiagul colindătorilor. Gospodinele împletesc colaci în trei, șase sau douăsprezece vițe și se străduiesc să-i gătească…
    Colaci de la Corjeuți, copți la Paris