Sancțiunile UE pentru apropiații lui Șor și cum unii dintre ei le pot ocoli

Uniunea Europeană a extins lista sancțiunilor împotriva rețelei lui Ilan Șor, vizând șapte politicieni, doi propagandiști și trei entități acuzate de subminarea democrației în R. Moldova. Parlamentarul european Eugen Tomac a explicat pentru ZdG ce înseamnă în practică aceste sancțiuni și ce efecte juridice concrete produc. 

Totodată, trei dintre cei incluși pe lista neagră a UE – Victoria Furtună, Vadim Grozavu și Alexei Lungu, ar putea ocoli restricțiile, pentru că, pe lângă cetățenia R. Moldova, aceștia au și cetățenia României, stat membru al UE. Ministerul Afacerilor Externe din România a confirmat pentru ZdG că statele membre ale Uniunii nu sunt obligate să interzică accesul propriilor cetățeni pe teritoriul lor.

De-a lungul timpului, Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva a aproximativ 5000 de persoane și entități, inclusiv din R. Moldova. Pe 15 iunie, „lista neagră” a fost actualizată, iar sub incidența măsurilor restrictive au căzut șapte politicieni apropiați de fugarul Ilan Șor, condamnat penal în dosarul „Frauda bancară” și sancționat anterior. 

Printre noii sancționați se numără politicienii Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan, Victoria Furtună, Natalia Parasca, Alexei Lungu, Alexandru Beșchieru și Vadim Grozavu. De asemenea, pe lista de sancțiuni și-au făcut loc propagandiștii Dumitru Buimistru și Veaceslav Valico. Pe lângă aceștia, au fost sancționate și trei entități: compania „A7”, Centrul Cultural Educațional al Moldovei de la Moscova și blocul politic „Victorie”.

Acuzațiile europenilor

În comunicatele de presă privind sancțiunile, Uniunea Europeană a explicat că măsurile restrictive au fost impuse deoarece persoanele vizate au fost implicate în acțiuni care au destabilizat R. Moldova și au subminat suveranitatea și stabilitatea țării, iar unii au fost „responsabili de acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în străinătate, inclusiv prin Manipularea și Interferența Informațiilor Străine (FIMI)”.

Sancțiunile UE – la modul practic

Pentru faptele comise, acoliților lui Ilan Șor le vor fi înghețate bunurile și conturile bancare deținute în UE; ei nu vor putea călători și nici măcar tranzita teritoriul statelor membre, cu excepția unor cazuri umanitare, juridice sau diplomatice prevăzute expres în legislația europeană. Eurodeputatul Eugen Tomac a calificat sancțiunile UE drept „foarte concrete și cu efecte juridice directe”. 

„Restricțiile de ordin economic înseamnă că toate fondurile și resursele economice deținute în UE sunt blocate, nicio persoană sau entitate din UE nu poate pune la dispoziția lor fonduri sau resurse economice, nici direct, nici indirect. De asemenea, nu pot primi finanțări, plăți sau servicii de la persoane sau companii din UE. Sancțiunile se aplică inclusiv intermediarilor, ceea ce înseamnă că nici activitatea comercială prin interpuși nu poate fi desfășurată. Practic, acest lucru înseamnă blocarea totală a accesului la piețele financiare europene, inclusiv imposibilitatea de a utiliza bănci europene sau de a desfășura afaceri în statele membre”, a explicat parlamentarul european.

Totodată, eurodeputatul a punctat că UE „încurajează statele terțe să adopte măsuri restrictive similare celor prevăzute în decizie”. 

Întrebat ce riscă, de exemplu, membrii Blocului „Victorie” dacă vor continua activitatea în cadrul formațiunii, parlamentarul european a relatat că decizia face referire, în primul rând, la „persoanele fizice responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența R. Moldova sau democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în R. Moldova…” , dar și la „persoanele fizice sau juridice, entitățile sau organismele asociate cu persoanele desemnate”.

„Bineînțeles, decizia face referire la persoanele cuprinse în Anexă, însă nu este exclus ca în viitor aceasta să fie completată cu alte nume. (…) Sancțiunile nu vizează, evident, opiniile politice sau dreptul la liberă exprimare, ci acțiuni coordonate care servesc unor interese străine ostile democrației.

Aceste sancțiuni transmit un semnal politic puternic. Uniunea Europeană nu va tolera ingerințele externe și coruperea procesului democratic. Pe termen scurt, ele au rolul de a limita influența financiară și operațională a rețelelor de propagandă pro-rusă. Pe termen lung, vor contribui la curățarea spațiului public de manipulare politică și electorală. Bineînțeles, în perspectiva alegerilor din toamnă, rămâne esențial ca autoritățile de la Chișinău să își întărească capacitatea internă de monitorizare și prevenire a fraudării alegerilor”, a declarat parlamentarul Eugen Tomac.

În cazul în care o persoană sau organizație sancționată consideră că sancțiunea aplicată este „nedreaptă”, aceasta trebuie să prezinte o cerere Consiliului Uniunii Europene, împreună cu documentația justificativă, solicitând reexaminarea deciziei de includere pe listă, și/sau să conteste decizia Consiliului la Curtea Generală a Uniunii Europene,  conform Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.

Trei dintre politicienii vizați pot ocoli sancțiunile UE

Trei dintre politicienii sancționați – Victoria Furtună, Vadim Grozavu și Alexei Lungu, sunt și cetățeni europeni, fiind posesori ai pașapoartelor românești.  În acest context, Ministerul Afacerilor Externe al României a explicat pentru ZdG că restricțiile de călătorie adoptate la nivelul UE nu obligă statele membre să refuze accesul propriilor cetățeni.

Totuși, decizia finală aparține autorităților naționale competente, care pot permite sau refuza accesul în funcție de circumstanțe. În România, aceste autorități sunt Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Inspectoratul General pentru Imigrări și Centrul Național de Vize.

„În cazul în care o persoană desemnată în baza regimurilor de măsuri restrictive ale UE, care deține și cetățenie română, ar încerca să pătrundă pe teritoriul României, autoritățile naționale competente vor decide cu privire la acordarea sau nu a accesului de la caz la caz, raportat la toate elementele relevante, inclusiv la incidența măsurilor restrictive. 

Reiterăm sprijinul României față de R. Moldova în procesul de reformă și de consolidare a rezilienței sale, inclusiv prin promovarea, utilizarea și implementarea măsurilor restrictive ca instrument de politică externă și de securitate comună a UE”, se arată în răspunsul oficial oferit de Ministerul de Externe al României pentru ZdG.