Dosarul „Kuliok”. Un avocat comun, un Plahotniuc care refuză să facă declarații împotriva lui Dodon și o revedere care nu a avut loc
Vladimir Plahotniuc, fost lider al Partidului Democrat și inculpat într-unul dintre episoadele privind frauda bancară, a fost adus silit în calitate de martor la ședința din 17 februarie în dosarul numit „Kuliok”, în care este inculpat fostul președinte Igor Dodon. Plahotniuc a refuzat să facă declarații împotriva lui Dodon și să spună ce se afla în sacoșa neagră cu calendar pe care i-a dat-o fostului președinte al R. Moldova, făcând uz de dreptul său de a nu depune mărturii, în contextul în care este învinuit într-o cauză conexă, iar acest fapt i-ar leza dreptul la apărare.
Cauza pe numele lui se află la etapa de urmărire penală, Plahotniuc fiind învinuit de corupere activă, adică de faptul că i-ar fi promis și oferit mită lui Igor Dodon în faimoasa pungă neagră, în timp ce fostul președinte este acuzat de corupere pasivă, adică de faptul că ar fi pretins și acceptat mită de la Plahotniuc, conform explicațiilor procurorului de caz, Petru Iarmaliuc.
La scurt timp după refuzul lui Plahotniuc și după ce acesta a fost escortat din sediul Curții Supreme de Justiție, unde este examinat dosarul „Kuliok”, și-a făcut apariția însuși inculpatul Igor Dodon, deși la alte ședințe prefera să nu vină. Liderul socialiștilor a spus că știa că este filmat de Plahotniuc atunci când acesta a vrut să-i dea punga, iar în legătură cu faptul că acesta a refuzat să depună mărturii, a comentat că „domnul Plahotniuc are drepturile sale”.
Plahotniuc și Dodon nu au în comun doar faptul că sunt vizați în cadrul aceluiași dosar, dar și faptul că un avocat îi apără pe ambii, deși în dosare diferite. Apărătorul comun a lipsit de la ședința în care Plahotniuc urma să depună mărturii împotriva lui Dodon.
În dimineața zilei de marți, 17 februarie, pe coridoarele Curții Supreme de Justiție (CSJ), zeci de camere de luat vederi erau aliniate, formând un zid, iar zeci de reporteri așteptau încordați. Prezența avocatului Lucian Rogac era un semn clar că în curând va fi adus și clientul său, Vladimir Plahotniuc. Luni, cu o zi înainte, acesta nu s-a înfățișat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la ședința în propriul dosar, în care este inculpat pe un episod din frauda bancară. A invocat motive de sănătate. Inculpatul Plahotniuc, așteptat să facă declarații în dosarul în care este vizat, a lipsit de la ședință, dar martorul Plahotniuc nu a putut face același lucru, fiind adus silit din Penitenciarul nr. 13, unde se află în arest preventiv de când a fost extrădat din Grecia, la 25 septembrie 2025.
„Ce v-a făcut să vă îndoiți?”
Plahotniuc, convocat în calitate de martor de către partea acuzării, a ales să păstreze tăcerea în fața CSJ, refuzând să facă declarații împotriva lui Dodon. La fel a făcut și în fața presei, alegând să treacă prin coridorul de microfoane fără să răspundă la întrebări. În sala de ședințe a scos doar câteva cuvinte, vădit nemulțumit de faptul că a fost escortat în instanță, deși a depus cerere prin care a anunțat că nu vrea să dea declarații și în pofida faptului că deja de o săptămână spune că ar fi afectat de o viroză. Solicitat de președinta completului de judecată, Stela Bleșceaga, să confirme că cererea de a nu face declarații îi aparține, Vladimir Plahotniuc i-a răspuns răstit: „Ce v-a făcut să vă îndoiți?” Judecătoarea i-a explicat că este o formalitate ce trebuie respectată.
Refuzul lui Plahotniuc vine după ce, în decembrie 2025, el a declarat presei că va depune mărturii în dosarul „Kuliok”, iar pe 12 februarie 2026, întrebat din nou, a răspuns evaziv: „Nu a rămas mult, o să așteptați.”
La ședința de la CSJ, avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a obiectat că acesta a fost adus silit, în pofida faptului că ar fi bolnav. Pentru presă, avocatul Rogac a ținut să sublinieze repetat că starea sănătății lui Plahotniuc nu ar fi permis escortarea lui în instanță, fapt ce ar fi fost confirmat de medicul instituției penitenciare și despre care a fost informată CSJ. Rogac a mai spus că a prezentat un certificat medical, dar că instanța nu l-a acceptat drept argument pentru a nu-l aduce pe Plahotniuc la ședință. Despre faptul că ar fi fost infectat cu o viroză, Plahotniuc a anunțat la ședința de judecată în dosarul său, din 12 februarie, când urma să facă declarații, dar a cerut răgaz, invocând motive de sănătate. Atunci avocații săi nu au putut prezenta un certificat medical, situația repetându-se și la ședința din 16 februarie.
Vizat într-o cauză conexă cu dosarul „Kuliok”
Lucian Rogac a mai precizat că Vladimir Plahotniuc este vizat într-o cauză conexă cu dosarul „Kuliok”, dar care se află la etapa de urmărire penală, din care a fost disjunsă cauza în care este inculpat Igor Dodon, clientul său fiind învinuit de corupere activă. „Nu a fost făcută nicio declarație la faza de urmărire penală. Învinuirea i-a fost înaintată în contumacie, adică în lipsă”, a spus avocatul.
Întrebat dacă există suficiente probe care să demonstreze faptul că în punga neagră erau bani, procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, a spus că „acuzarea, când a trimis cauza în judecată, avea suficiente probe, iar solicitarea domnului Plahotniuc în ședința de judecată a fost o chestiune de respectare a procedurilor prevăzute de lege, atâta timp cât dumnealui se află în custodia statului”, a argumentat procurorul.
ZdG: Poate fi identificat conținutul pungii negre fără declarațiile lui Vladimir Plahotniuc?
Petru Iarmaliuc: Probele care au fost prezentate până acum în instanță, inclusiv martorii, sunt de natură de a indica ce a pretins și ce a acceptat Igor Dodon de la Vladimir Plahotniuc.
Dodon a venit să-l vadă pe Plahotniuc, dar prea târziu
La scurt timp după ce Plahotniuc a părăsit sediul CSJ, la ședință și-a făcut apariția și inculpatul Igor Dodon. Întrebat de presă dacă a ales intenționat să nu dea ochii cu fostul lider democrat, Dodon a spus că a venit abia atunci când a fost informat de către avocații săi că Vladimir Plahotniuc este prezent în ședință și că s-a grăbit să vină.
Întrebat cum vede faptul că martorul Plahotniuc a refuzat să depună mărturii, Dodon a ținut să sublinieze: „Domnul Plahotniuc are drepturile sale. Am înțeles că dumnealui astăzi a depus o cerere că refuză să dea declarații la această etapă. Este dreptul dumnealui, pentru că are și el apărare, are avocați, pentru că înțeleg că și el este în acest dosar, dar încă la nivel de urmărire penală.” Dodon a spus că ultima dată l-a văzut pe Plahotniuc pe 7 iunie 2019, adică în ziua în care a fost făcută înregistrarea video cu punga neagră. „De la acea întâlnire când el m-a filmat și pe urmă a făcut-o publică, cu scopul de a mă șantaja”, a precizat Dodon.
Întrebat de ZdG dacă se teme de ce ar putea declara Plahotniuc în instanță, Dodon a spus că dacă se temea de Plahotniuc, „Maia Sandu nu era prim-ministru în 2019. (…) Atunci, noi împreună am decapturat statul”. Fostul președinte a mai spus că știa că Plahotniuc îl înregistra în momentul discuției cu punga neagră, reiterând ceea ce a spus și anterior – că nu cunoaște ce era în ea. „Toți colegii mei m-au preîntâmpinat că Plahotniuc înregistrează oamenii cu scopul de a șantaja. Evident că eu știam”, a spus Dodon.
Avocatul pe care îl au în comun Dodon și Plahotniuc
La ședința din 17 februarie în dosarul „Kuliok” a putut fi observată absența unuia dintre avocații inculpatului Igor Dodon, Ion Vizdoga, care, pe de altă parte, este și avocatul lui Vladimir Plahotniuc, inculpat în dosarul privind frauda bancară, martor, dar și învinuit în dosarul privind punga neagră.
Întrebat despre lipsa de la ședință a avocatului pe care îl are în comun cu Plahotniuc, Igor Dodon a refuzat să comenteze: „Nu răspund la această întrebare. Chiar nu cunosc.”
Nici Vizdoga nu s-a arătat deschis să clarifice această situație din punct de vedere al deontologiei profesionale. La o ședință anterioară în dosarul „Kuliok”, din 11 februarie, la care Plahotniuc era așteptat să se prezinte în calitate de martor, dar nu a mai făcut-o, l-am întrebat pe avocatul Vizdoga despre această situație, dar el a refuzat să răspundă.
ZdG: Dumneavoastră sunteți avocatul domnului Dodon, care este inculpat, și al domnului Plahotniuc, care este martor. Este etic acest lucru?
Ion Vizdoga: Dumneavoastră aveți un pic de etică sau nu aveți?
L-am sunat ulterior, dar a avut o reacție similară: „Dumneavoastră alte întrebări aveți?” Apoi a închis.
Procurorul Iarmaliuc: „Dacă Vladimir Plahotniuc accepta să depună declarații și dacă domnul Vizdoga participa în ședință de judecată…”
Solicitat să explice cum vede această situație, procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, a spus că dacă Plahotniuc ar fi acceptat să depună declarații, acuzarea ar fi sesizat instanța asupra faptului că Vizdoga îi este avocat pe un alt dosar.
„Dacă Vladimir Plahotniuc accepta să depună declarații și dacă domnul Vizdoga participa în ședință de judecată, noi, până a recurge la audierea lui, avea să punem în discuție dacă nu există o circumstanță ce ar afecta echitatea procesului, ce ține de interesele atât ale lui Plahotniuc, cât și ale lui Dodon, prin participarea domnului Vizdoga. Dar domnul Vizdoga nu a participat, Plahotniuc a refuzat să depună declarații și atunci era neîntemeiat apriori să punem în discuții acest aspect. Dar, cu întâietate, responsabilitatea de a avea grijă de etica profesională a fiecărei părți în proces, fie că este avocat, procuror sau judecător, aparține persoanei respective”, a spus procurorul Iarmaliuc.
Întrebat dacă nu are temeri că Plahotniuc și Dodon ar putea comunica prin intermediul avocatului lor comun, în contextul în care Plahotniuc este vizat într-un dosar conex aflat la etapa de urmărire penală, procurorul a spus că riscuri legate de comunicare și scurgerea informațiilor există pe orice cauză penală, dar că „acuzarea trebuie să se asigure, când expediază un dosar în judecată, că probele pe care le-a administrat sunt suficiente pentru a susține acuzația”.
„Dacă unul dintre cei doi ar putea deveni martor relevant în cauza celuilalt, atunci riscul de conflict devine real”
L-am întrebat pe Anatolie Barbacar, președintele Uniunii Avocaților, dacă ar putea fi un conflict de interese în această situație, iar el a spus că nu se poate pronunța, deoarece nu a citit materialele din aceste dosare. Am încercat să vorbim și cu Cristina Sultan, președinta Comisiei pentru Etică și Disciplină din cadrul Uniunii Avocaților, dar ea a cerut să-i expediem întrebările pe adresa de e-mail a Uniunii Avocaților.
Dar cum văd o asemenea situație cei din breasla avocaților? Din considerente etice, apărătorii evită să comenteze deschis fapte ce îi vizează pe colegii lor, dar, în opinia unuia dintre ei, care a preferat să-i fie păstrat anonimatul, faptul că același avocat îl reprezintă pe Igor Dodon într-un dosar și pe Vladimir Plahotniuc în alt dosar nu înseamnă automat că există conflict de interese, întrucât profesia de avocat nu interzice reprezentarea unor persoane diferite în cauze diferite, chiar dacă acestea sunt actori politici majori sau au avut interacțiuni în trecut.
„Conflictul apare doar dacă există o legătură factuală sau probatorie între cele două dosare, astfel încât apărarea unuia ar putea afecta poziția celuilalt. Dacă, de exemplu, în dosarul «Kuliok» apar elemente care se intersectează direct cu fapte investigate în dosarul «Furtului miliardului» sau dacă unul dintre cei doi ar putea deveni martor relevant în cauza celuilalt, atunci riscul de conflict devine real. La fel, dacă avocatul deține informații confidențiale obținute într-un dosar care ar putea avea relevanță strategică în celălalt, loialitatea exclusivă față de fiecare client ar putea fi pusă sub semnul întrebării. În absența unei astfel de conexiuni concrete, nu se poate vorbi despre un conflict ce se constată atunci când există o contradicție actuală sau previzibilă între interesele clienților, nu doar atunci când numele lor apar frecvent în același spațiu mediatic.
Prin urmare, dacă dosarele sunt distincte și nu există intersecții reale între ele, reprezentarea ambilor nu constituie, în sine, o problemă profesională. Dacă însă apare o suprapunere de fapte sau de interese procesuale, atunci avocatul ar trebui să reevalueze situația și, dacă este cazul, să se retragă din una dintre cauze pentru a proteja independența și loialitatea profesională. Din punct de vedere moral – e un indicator că sunt în aceeași barcă”, a argumentat avocatul.
