Principală  —  Ediţia PRINT  —  Ştiri vechi   —   Europa, la masă cu Rusia

Europa, la masă cu Rusia

Preşedintele Dmitri Medvedev a făcut demersuri pe lângă liderii Uniunii Europene pentru a face din gazoductul South Stream o importantă reţea transeuropeană de energie. În cadrul reuniunii la nivel înalt Rusia-UE de la Rostov pe Don, Moscova a făcut presiuni în vederea desfiinţării vizelor pentru cetăţenii ruşi care călătoresc în spaţiul comunitar.

Liderii Rusiei şi ai Uniunii Europene s-au întâlnit, luni şi marţi, la Rostov pe Don, pentru prima oară de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi de la schimbările instituţionale din Europa.

Delegaţia UE a fost condusă de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, însoţit de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi de noua responsabilă pentru politica externă a Uniunii, Catherine Ashton. Moscova consideră că noul format al delegaţiei Uniunii Europene a avut un efect pozitiv.

Şeful statului rus a încercat să-i convingă pe liderii UE să acorde proiectului de gazoduct South Stream statut de reţea transeuropeană de energie. „Noi diversificăm itinerariul de transport al petrolului şi al gazului. Proiectul comun, Nord Stream, este un succes”, a fost argumentul lui Medvedev.

Proiect de abrogare a vizelor

Liderul de la Kremlin a transmis oficialilor UE un proiect de acord privind abrogarea vizelor între cele două părţi. Potrivit documentului înaintat de Moscova, ruşii ar putea să călătorească fără vize pe teritoriul statelor membre UE, pentru scurtă durată, dar fără a avea drept de muncă. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat recent că discuţiile tehnice ale experţilor în domeniu sunt aproape terminate.

Propunerea de a trece la un regim fără vize a fost avansată pentru prima dată de Vladimir Putin în 2002. Plecând de la cazul particular al enclavei ruseşti Kaliningrad, încercuită doar de state europene, fostul lider de la Kremlin susţinea că suprimarea vizelor este extrem de importantă pentru relaţiile Rusiei cu UE. După ani de negocieri, cele două părţi au semnat, în 2006, un acord, dar el prevede doar simplificarea obţinerii vizelor pentru ruşi.

Moscova doreşte însă un calendar precis pentru suprimarea definitivă a acestui regim. Deocamdată, cerinţa ruşilor se loveşte de reticenţele europenilor, care pun problema protecţiei frontierelor şi de introducerea de paşapoarte biometrice pe care ruşii nu se grăbesc s-o aplice. Ridicarea vizelor de călătorie pentru ruşi va creşte atractivitatea pentru paşaportul rusesc în republicile foste sovietice.

Interes pentru tehnologia de vârf

În centrul discuţiilor dintre Medvedev şi liderii europeni s-a aflat şi „Parteneriatul pentru dezvoltare”, iniţiativă demarată în cursul reuniunii trecute, desfăşurată la Stockholm, şi care are ca principal scop înlăturarea barierelor comerciale şi stimularea investiţiilor europene care privesc tehnologia de vârf.

Potrivit noii strategii de politică externă, autorităţile ruse, şi îndeosebi preşedintele Medvedev, doresc să folosească politica externă pentru a atrage investiţii şi pentru a achiziţiona tehnologie, pentru a-şi moderniza infrastructura învechită şi pentru a elimina dependenţa ţării de exportul de materii prime.

Critici

Analistul rus Fiodor Lukianov deplânge faptul că nu există o strategie pe termen lung de dezvoltare a parteneriatului UE-Rusia: „Ce vor de fapt Rusia şi UE una de la cealaltă în următorii cinci sau zece ani? Nimeni nu are răspuns la această întrebare”, susţine Lukianov

Preocupare pentru drepturile omului

Situaţia militanţilor pentru drepturile omului şi a ziariştilor din Rusia reprezintă o sursă de preocupare în Europa, a declarat ieri preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, la încheierea unui summit UE – Rusia.

„Situaţia apărătorilor drepturilor omului şi a jurnaliştilor din Rusia este o sursă de vie preocupare pentru opinia publică europeană în general”, a spus el, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev.

„O altă sursă de îngrijorare – şi am constatat că aceasta este împărtăşită şi de preşedinte – este climatul de impunitate, în special în Cecenia şi în alte zone din Caucazul de Nord”, a adăugat Van Rompuy.

adevarul.ro