Cum luptă Rusia pentru sfera sa de influenţă
În al treilea rând, situaţia Parteneriatului Estic depinde şi de jocuri geopolitice mai ample. Cât timp ruşii sunt jucători în Siria – chiar dacă au propuneri irealiste -, iar germanii se declară „interesaţi” de iniţiativele lor, revine în minte spectrul Summitului NATO de la Bucureşti. Şi asta nu e bine deloc. Ruşii stau la masa de negocieri, iar pentru ei „străinătatea apropiată” este mult mai important astăzi decât pentru alţi actori globali. Iar când nu eşti la masa de negocieri, rişti să fii în menu. Sper ca Parteneriatul Estic să nu fie în menu.”
În sfârşit, o poziţie cvasi-oficială ne-a oferit Eugen Tomac, basarabean, preşedinte al Mişcării Populare şi fost secretar de stat pentru românii de pretutindeni: „R. Moldova a făcut progrese semnificative în procesul de integrare europeană. Coaliţia guvernamentală de la Chişinău şi-a menţinut hotărât agenda asumată în 2009 în faţa cetăţenilor statului vecin. Poziţia Bruxelles-ului în relaţia cu R. Moldova este tot mai clară, iar la summitul de la Vilnius din toamna acestui an există şanse reale ca relaţia cu Uniunea Europeană să intre într-o nouă etapă, mult mai avansată, prin semnarea unor noi acorduri ce vor consolida calea europeană a R. Moldova.
Moscova este vizibil iritată de acest parcurs asumat de Chişinău, precum şi de vecinul său, Ucraina, şi transmite mesaje tot mai agresive către aceste două state. Şantajul la care recurge acum Rusia, ameninţând practic R. Moldova că va suferi consecinţe economice fără precedent în cazul în care va menţine agenda europeană, reprezintă o poziţie politică bolnăvicioasă din partea unui stat care nu ştie să domine decât prin politica ultimatumului.
Cred că poziţia emisarului de la Kremlin Rogozin, care a vizitat zilele trecute Chişinăul şi a transmis o serie de mesaje deplasate autorităţilor R. Moldova, sunt ieşiri disperate, care nu pot schimba cursul. Rusia mai bine anunţa că-şi respectă angajamentele asumate şi retrage armata din R. Moldova, pentru că doar aşa poate ajuta un stat pe care pretinde că-l înţelege. Or, poziţia Rusiei, atât braţul politic prin vocea vicepremierului rus Rogozin, cât şi cel spiritual, prin Patriarhul Kirill, au transmis un singur mesaj în vizitele oficiale la Chişinău, care se poate traduce în felul următor: dacă voi nu ne vreţi, noi vă vom obliga să rămâneţi în sfera noastră de influenţă. Spre disperarea celor care vor o Basarabie sfâşiată, stabilitatea şi prosperitatea românilor de la est de Prut poate fi asigurată doar în cadrul UE, iar România este deplin angajată în acest proces, care cu siguranţă va reuşi…
Un singur lucru ne nedumereşte. De ce, după ce a lansat cu surle, trâmbiţe şi televiziuni, şantierul gazoductului Iaşi-Ungheni, considerat „esenţial” pentru independenţa energetică a Moldovei, guvernul Ponta a abandonat lucrările?
Sursa: romanialibera.org
